FOTO. Ce s-a ales de „Broadway-ul” din Capitală? Cele mai tari cinematografe din București au devenit locuri părăsite, pline de mizerie. „Erau cozi ca la balamuc, rulau filmele unul după altul”

La începutul anilor ‘90 existau aproximativ 450 de cinematografe la nivelul întregii țări, astăzi au mai supraviețuit foarte puține, doar 95. Cele care altădată erau pline până la refuz pe Bulevardul Regina Elisabeta din București sunt acum doar niște ruine, la fel și cele de pe Magheru.

Înainte de Revoluția din 1989, bucureștenii și nu numai făceau cozi imense pentru a prinde un loc la cele mai tari filme care ajungeau pe marile ecrane. 

Toate cinematografele din București erau pline până la refuz, iar sute de persoane rămâneau cu buza umflată până la o nouă proiecție.

„Noi pe vremuri nici n-aveam televizor în casă! Iar vecinii cu televizor d-ăla micuț aveau doar câteva ore de program. Așa că toată adolescența ne-am petrecut-o pe bulevard, la cinematografe. Erau cozi ca la balamuc, dar rulau filmele unul după altul. Era o adevărată bucurie să vezi un film nou adus de peste hotare. Acum s-a ales prafu’ de tot…”, ne spune domnul Radu.

Acesta are 62 de ani împliniți și a ieșit „la o plimbare pe bulevard să mai iau aer curat”.

O plimbare la pas pe Bulevardul Regina Elisabeta. Cel ce pornește de la Casa Centrală a Armatei spre Parcul Cișmigiu. Pe vremuri se numea 6 Martie, kilometrul zero al cinematografelor. Un veritabil „Broadway” din București!

„Aici prindeam și noi câte un Pepsi, câte un sandvici cu cașcaval”

În discuție intervine un alt domn. „Sunt mutat în București în 1975. Am văzut sute și sute de filme în cinematografele astea. Astăzi sunt ghene de gunoi, părăsite și abandonate. Și-au bătut joc de ele…”, spune acesta.

Își amintește cu nostalgie: „Aici prindeam și noi câte un Pepsi, câte un sandvici cu cașcaval sau salam de Sibiu. Ne bucuram de lucrurile mărunte, dar care ne făceau să ne simțim fericiți”.

„Uitați-vă acum pe stradă… Toată lumea e tristă, nervoasă și se îmbracă numai în haine închise la culoare. De ce? Să ascundă durerea și suferința”, spune acesta dezamăgit. Uitându-se cum de „București”, „Victoria” ori „Capitol”, cinematografele adolescenței sale, s-a ales praful!

„Broadwayul” bucureștean, doar o amintire

Alexandru Ofrim, colaborator al săptămânalului „Dilema veche”, dar și autorul volumului „Străzi vechi din Bucureștiul de azi” (Editura Humanitas, 2007), nota: 

„La începutul anilor ’20, Bulevardul Elisabeta devenea un fel de Broadway bucureștean. Una lângă alta se înșirau sălile de cinematograf. Cu fațade impozante, cu reclame luminoase și panouri uriașe pictate, acestea prezentau publicului filme americane în premieră, în care jucau marii actori ai vremii – Chaplin, Stan și Bran, Greta Garbo, Rudolf Valentino, Pola Negri și Gloria Swanson”.

Acum? Dezastru! Totul e distrus, nu mai există absolut nimic. Doar grilaje cu lacăte imense, sute de PET-uri și resturi menajere. 

Sălile au fost abandonate și uitate de vreme. Doar câteva elemente decorative mai amintesc de serile pline de emoție din sălile de cinematograf.

Firma de la cinema „București” încă rezistă pe clădire

De exemplu, fostul cinematograf „Capitol” e o adevărată ghenă de gunoi. În ultimii ani, la parterul clădirii a funcționat un restaurant fast-food, apoi o cafenea și un magazin, dar totul s-a închis, acum fiind în paragină. 

Cinematograful a fost construit în anul 1913 și s-a numit „Clasic”. În anul 1938 a fost reconsolidat și s-au adăugat balcoane laterale și unul central. Clădirea a fost puternic afectată la cutremurul din 1977. 

În anul 1990, cinematograful și grădina de vară s-au închis, fiind într-o evidentă stare de deteriorare. 

La doi pași dăm de „București”. Firma mai există și astăzi, dar sala propriu-zis a fost pusă la pământ de mult. O plăcuță mai amintește de istoria fostului cinematograf. 

Clădirea îi este atribuită arhitectului Alexandru Orăscu și este construită în 1884. Deținea cea mai veche sală de cinema de pe bulevard, singura cu două etaje de balcoane. 

A fost cunoscută mai întâi sub numele de „Trianon”, a fost reabilitată în 1942 și a primit denumirea actuală în 1948. Din 2004 nu s-au mai proiectat aici producții.

Unul dintre ultimele cinematografe care s-au închis de pe acest bulevard a fost „Corso”. Singurul care se afla pe partea stângă venind dinspre Piața Universității spre Cișmigiu. 

Acesta avea un hol lung la intrare și sala era perpendiculară pe el. S-a mai numit și „Victoria” în trecut, acesta fiind desființat total de mai bine de zece ani.

Dezastrul de la „Patria” și „Scala”

De pe Bulevardul Elisabeta ne mutăm pe Magheru. Alte două cinematografe legendare sunt închise și distruse de vreme. 

„Patria” este închis din decembrie 2015, ca urmare a promulgării legii care interzice activităţile în clădirile cu risc seismic. 

Execuţia sălii de cinema a început în 1934, cinematograful fiind inaugurat pe 16 ianuarie 1935. „Aro” cum se numea la acea vreme. Iar conform celor de la Gândul, „istoria cinematografului se leagă de celebrul bloc ARO, ridicat în anii ‘30, la comanda societății Asigurarea Românească, de către arhitectul Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă”.

La doi pași mai sus spre Universitate dăm de ruinele cinematografului „Scala”. Construit în 1935 și încadrat în clasa I de risc seismic, celebrul imobil a ajuns într-o stare precară. Vorbim de o emblemă a perioadei interbelice. 

Cinematograful a trecut prin cele două cutremure majore care au lovit România în ultima sută de ani, este vorba despre cele din 1940 și 1977. Obloanele au fost trase definitiv în vara lui 2016.

„Marconi” sau „Dacia” stă să cadă în orice moment

Un alt cinematograf legendar ajuns o adevărată ruină, la un pas să cadă este fostul cinematograf „Dacia”, cunoscut mai mult sub denumirea de „Marconi”. 

Construit în urmă cu aproape o sută de ani, cinema „Marconi” a fost inaugurat în 1930, naționalizat în 1948, dar niciodată nu a avut parte de o reabilitare serioasă, ci doar o „spoială” în anii ’70. 

Aflat în zona Gării de Nord din București, în paralel cu proiecțiile de film, se montau pe mica scenă și spectacole de teatru și de vodevil.

Ce spune statistica? Avem 95 de cinematografe în România

Conform cifrelor, la începutul anilor ’90 existau aproximativ 450 de cinematografe la nivelul întregii țări, astăzi au mai supraviețuit foarte puține, 95 în toată România, cu tot cu cele din centrele comerciale. În total existând un număr de 453 de ecrane și un număr de 79.779 de locuri.

Libertatea a consultat statistica generală privind reţeaua cinematografică din 2022, publicată de Centrul Național al Cinematografiei, din care reiese că au existat 641.149 de proiecții, cu 11.232.999 de spectatori. Aceste proiecții au produs 246 de milioane de lei, prețul mediu al unui bilet fiind de 21,9 lei.

Document șocant publicat de Centrul Național al Cinematografiei

Pe site-ul oficial al instituției există un „Raport anual privind transparența decizională în anul 2023”. 

Un document oficial semnat și parafat de către Anca Mitran, directorul general al Centrului Național al Cinematografiei.

Concluziile din documentul prezentat pe site? Zero pe linie sau doar liniuțe în dreptul unor activități ale CNC. De exemplu:

– Numărul proiectelor de acte normative adoptate în anul 2023: ZERO- Numărul total al ședințelor publice: ZERO- Numărul ședințelor publice desfășurate în prezența mass-media: ZERO- Numărul total al recomandărilor incluse în deciziile luate: ZERO