Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv la 13 ani şi 8 luni de închisoare, pentru că în 2019 a ucis un om cu maşina, fiind băut și sub influența drogurilor. După accident, fiul preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal a fost dus de familie în Italia, iar ulterior, avocaţii lui au susținut că el „nu are capacitatea psihică de a participa la procesul penal”. „Alegațiile inculpatului, că nu poate face față unei deplasări în România, sunt nereale”, spune Curtea de Apel Bucureşti, în motivarea deciziei de condamnare.
În noaptea de 8 septembrie 2019, imediat după accidentul rutier în urma căruia un bărbat de 24 de ani a decedat, Mario Iorgulescu a fost internat în Spitalul Elias din Capitală „în stare gravă, dar stabilă, cu o contuzie abdominală și toracică forte”, după cum preciza purtătorul de cuvânt al unității medicale.
Mașina lui Mario Iorgulescu, imediat după accident. Foto: Facebook
Pe 23 septembrie 2019, Spitalul Elias anunţa, într-un comunicat de presă, că „la cererea expresă a familiei şi contrar recomandărilor medicale, pacientul Mario Iorgulescu a părăsit spitalul, în vederea continuării tratamentului într-o ţară din UE”.
A fost internat în cinci clinici din Italia
„Ţara din UE” era Italia, raiul fugarilor români condamnaţi la închisoare. Aici, Mario Iorgulescu a fost, mai întâi, pacientul Policlinicii San Donato din Milano, unde a stat, potrivit documentelor din dosar, două săptămâni. A fost internat apoi, pentru trei săptămâni, la Istituti Clinici Zucchi S.P.A., un institut de reabilitare psihiatrică din Monza.
De aici, fiul lui Gino Iorgulescu a plecat, pentru şapte luni, la clinica Casa Di Cura „Le Betulle” din Viale, iar în mai 2020, a fost transferat la o clinică privată din Mantova. A rămas acolo până în mai anul acesta, când a fost internat într-un spital din regiunea lacului Como.
Aici a ajuns după ce, potrivit documentelor din dosar, „la data de 05.05.2023, într-un puseu al afecţiunilor medicale psihiatrice de care suferă, fără acceptul cadrelor medicale, sau al părinţilor şi fără ştirea acestora, a părăsit clinica (din Mantova – n.r.) în care se afla”.
În Italia, conform actelor medicale din dosar, starea de sănătate a lui Mario Iorgulescu s-a agravat progresiv, în ciuda tratamentelor primite. Diagnosticele lui au evoluat, de la tulburări de somn şi sindrom de stres posttraumatic, până la leziuni cerebrale ce ar fi apărut, potrivit medicilor italieni, înainte de producerea accidentului din septembrie 2019.
Dat în urmărire generală, Mario Iorgulescu a fugit în Italia. Foto: Instagram
Judecători: Cum a fost dus în Italia, putea fi şi adus
Din august 2020, de când dosarul a ajuns în instanță, Mario Iorgulescu nu a putut fi audiat de niciun magistrat. În septembrie 2021, când judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a încercat audierea lui prin videoconferinţă, directorul clinicii din Mantova a anunţat, printr-un raport, că „domnul Iorgulescu este foarte agresiv, în special în cazul în care e condus în locuri care îi sunt străine, manifestă acţiuni distructive şi tulburări comportamentale grave, motiv pentru care acesta nu poate fi transportat”.
La proces, avocaţii lui Mario Iorgulescu au cerut, în repetate rânduri, ca acestuia să i se facă o expertiză medico-legală în Italia. Instanţa a refuzat, de fiecare dată. „Niciunul dintre înscrisurile medicale depuse la dosar nu relevă împrejurarea că inculpatul s-ar afla într-o imposibilitate fizică de a se deplasa în România sau că o astfel de deplasare i-ar pune în pericol sănătatea sau viaţa”, motivează Curtea de Apel Bucureşti.
Judecătorii adaugă: „Chiar apărarea a susţinut că, la începutul lunii mai, inculpatul a părăsit în mod voluntar unitatea medicală în care era cazat, fără acordul medicilor, fiind, aşadar, evident că starea fizică în care se află îi permite să se deplaseze dintr-un loc în altul, fără a avea probleme locomotorii sau de altă natură care să-l împiedice să fie transportat în România, în vederea efectuării expertizei medico-legale”.
Dacă inculpatul a putut fi transportat din România în Italia la un interval relativ scurt de timp de la producerea accidentului, când starea sa de sănătate era, potrivit susţinerilor apărătorilor săi, una extrem de gravă, e greu de crezut că în prezent, la aproximativ 4 ani de la producerea evenimentului rutier în care acesta a fost implicat, revenirea sa în România nu ar mai fi posibilă.
Motivarea deciziei de condamnare a lui Mario Iorgulescu:
Instanţa mai spune că e convinsă că „alegațiile inculpatului în sensul că nu poate face față unei deplasări în România sunt nereale” şi că, nevenind în ţară, el nu doreşte decât să evite arestarea sa.
Instanţa pune la îndoială diagnosticele din Italia
Din actele medicale depuse la dosar de către avocaţi rezultă că Mario Iorgulescu a fost diagnosticat cu „tulburare de personalitate – sindrom frontal şi tulburare posttraumatică de stres”, se precizează în motivarea judecătorilor.
„Fără a face vreo apreciere cu privire la existenţa sau gravitatea acestei patologii, Curtea a apreciat că sub nicio formă o afecţiune de această natură nu-l împiedică pe inculpat să se deplaseze din Italia în România”, subliniază instanţa.
În mai 2022, Curtea de Apel din Milano a respins cererea de extrădare a lui Mario Iorgulescu, deoarece, au explicat magistrații italieni, starea lui psihică „este de natură să împiedice participarea conștientă la proces, într-un mod ireversibil”.
Judecătorii români au remarcat că în expertiza medico-legală din Italia ce a stat la baza deciziei Curții de Apel Milano există „anumite neconcordanțe, de natură să pună la îndoială concluziile la care a ajuns medicul italian care a întocmit-o”.
Astfel, spune Curtea de Apel Bucureşti, deşi a concluzionat că Mario Iorgulescu „prezintă simptome compatibile cu leziunile cerebrale survenite în septembrie 2019, cu ocazia evenimentului rutier”, medicul italian nu indică şi „actele medicale care au stat la baza constatărilor sale” şi nici „dacă a avut acces la documentele medicale întocmite în perioada în care inculpatul a fost internat în România”.
La Elias, avea doar „un traumatism cranio-cerebral minor”
Acele documente medicale, adaugă judecătorii, atestau la internarea în Spitalul Elias „un traumatism cranio-cerebral minor, fără leziuni cerebrale care să producă sechele pe termen lung. La externare, acest traumatism minor nici măcar nu mai este menționat, cel mai probabil pentru că s-a constatat că s-a vindecat”.
În expertiza efectuată în Italia se face vorbire și despre un teren vulnerabil (cu referire la psihicul inculpatului), existent anterior evenimentului rutier, fără a se preciza dacă această constatare s-a bazat pe acte medicale relevante sau doar pe susținerile inculpatului și ale părinților săi.
Motivarea deciziei de condamnare a lui Mario Iorgulescu:
Curtea de Apel Bucureşti conchide că, având în vedere aceste aspecte, „raportul de expertiză medico-legală efectuat în Italia, în cadrul procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare, a fost întocmit, în mod superficial, având concluzii ce par a fi fundamentate pe o documentație medicală incompletă”.
Judecătorii mai spun şi că, „deși s-a invocat existența unor boli psihice care ar data încă din copilărie, nu s-a făcut dovada afecţiunilor respective prin înscrisuri medicale”.
Interviurile s-au întors împotriva lui Iorgulescu
În motivarea deciziei de condamnare, judecătorii invocă şi interviurile pe care Mario Iorgulescu le-a acordat presei. În noiembrie anul trecut, el le-a declarat celor de la Fanatik.ro că își dorește o pedeapsă cu suspendare.
Tot atunci, el a stat de vorbă și cu jurnaliștii de la spynews.ro, cărora le-a declarat: „Eu nu sunt un criminal, am făcut o greșeală și vreau să profit de acest moment să îmi cer iertare față de toată lumea, mai ales față de familia care a rămas fără un membru din cauza mea. Le transmit sincere condoleanțe”.
În martie anul acesta, Iorgulescu jr a apărut și la PRO TV, susţinând: „Vă garantez că eu nu o să fac o zi de puşcărie. Pentru că sunt protejat de statul italian, care îmi recunoaşte actele medicale”.
„Este conștient de acuzațiile care i se aduc și chiar încearcă să le combată, iar limbajul utilizat nu este de natură să confirme susținerile apărării, în legătură cu imposibilitatea de a participa la proces”, spun judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti.
