Iohannis își justifică intrarea în cursa pentru șefia NATO: „Experienţa şi înţelegerea aprofundată a acestei regiuni complicate reprezintă atuuri”

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate în cadrul NATO dar că trebuie făcute eforturi pentru modernizarea industriei de apărare și că flancul Est se află „în prima linie” în fața agresivității Rusiei. Șeful statului a făcut referiri și la candidatura sa la conducerea Alianței Nord Atlantice.

Iohannis: „Suntem integrați deplin și ireversibil în NATO”

„Sărbătorim Ziua NATO și marcăm aniversarea a 75 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe politico-militare din istorie și, ceea ce este cu atât mai important pentru noi, celebrăm 20 de ani de când România s-a alăturat familiei Nord-Atlantice, în care, astăzi, suntem integrați deplin și ireversibil”, a declarat, miercuri, Klaus Iohannis, la evenimentul „România-NATO, 20 de ani”, care a avut loc la Cercul Militar Național din București.

Aderarea României la NATO și la UE au fost principalele obiective strategice ale țării după 1989 iar prezența țării noastre în cadrul Alianței a făcut din ea un „aliat puternic, responsabil și respectat în Europa și în lume, profund angajat în arhitectura de securitate europeană și cea euroatlantică”. 

NATO-UE-Parteneriatul Strategic cu SUA sunt, de altfel, „cei trei piloni incontestabili ai politicii noastre externe și de securitate”, a subliniat șeful statului. Klaus Iohannis a menționat „cele mai solide garantii” ale României conferite de Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, în timp de România găzduiește structuri NATO „operaționale și robuste” iar 5.000 de militari din țările aliate se instruiesc în țară.

„Actualul context generat de războiul de la granițele noastre sporește relevanța României ca pilon de securitate și stabilitate regional. Importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spațiului euroatlantic, așa cum a fost recunoscută la Summitul NATO de la Madrid în 2022, ca urmare a demersurilor susținute ale României, este astăzi incontestabilă”, a continuat Iohannis.

Modernizarea industriei de apărare, rezervă de militari consolidată

România a crescut procentul din PIB pentru apărare, începând de anul trecut, de la 2% la 2,5%, context în care președintele a vorbit și despre industria militară autohtonă „Nu poate fi însă garantată siguranța oamenilor în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă”, a spus Iohannis, care a cerut noi eforturi pentru o rezervă de militari consolidată, o industrie de apărare revitalizată și o infrastructură de transport modernizată.

Spriin pentru Ucraina și pentru Republica Moldova

Un alt aspect punctat de șeful statului a fost ajutorul „politic și practic” pentru Ucraina, pentru parcursul spre UE al Kievului dar și al Republicii Moldova. „Împreună cu Aliații din NATO, vom continua să oferim sprijin politic și practic multidimensional Kievului. O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloți F-16, la Centrul pe care îl găzduim la Fetești. Ne vom coordona în continuare în cadrul Uniunii Europene pentru a sprijini parcursul european al Kievului și al Chișinăului și vom pleda pentru acordarea de asistență substanțială Ucrainei pe toate palierele”, a spus președintele.

Candidatura la șefia Alianței merge mai departe

Klaus Iohannis a mai spus că țările din estul Europei membre ale NATO se află „în prima linie aliată de descurajare și apărare pentru menținerea securității euroatlantice în fața posturii agresive a Rusiei” și că există „o aspirație legitimă” pentru „o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO” a esticilor, istoric aflați în vecinătatea „pericolului rusesc”.

Aliații au recunoscut „performanțele și profesionalismul” militarilor României, țară care „și-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO”, a mai spus Iohannis, acestea fiind „argumentele intrării mele în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO, având convingerea că experiența și înțelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianța va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”.