Peste o treime dintre elevi și studenți din România, în majoritate fete și femei, au fost hărțuiți prin apelative ca „păsărică”, „iepuraș” și „păpușă”, ori au primit atingeri și ciupituri nedorite, atât din partea colegilor, cât și a profesorilor, arată o cercetare realizată de jurnaliștii de la Rise Project împreună cu Asociația Anais. Un sfert dintre tinerii care au participat la acest studiu au spus că au primit e-mailuri sau mesaje cu conținut sexual sau cu tentă sexuală.
Unul din 10 respondenți au declarat că au fost victime ale violului, iar în majoritatea cazurilor, abuzatorii au fost colegi. Tot atâția au spus că au fost amenințați și constrânși să întrețină relații sexuale pentru a putea fi evaluați la școală.
La cercetarea Rise Project, realizată în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023, au participat 530 de studenți și 114 profesori din trei universități: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea din București și Universitatea din Sibiu, precum și elevi din cinci licee din orașele Novaci, Constanța, Bârlad, Brănești și Sibiu.
Aproape jumătate dintre cei care au trecut prin abuz erau minori
Studiul arată că unul din doi elevi și studenți au trecut prin cel puțin o situație de abuz sexual în liceu sau facultate. Dintre aceștia, 41% erau minori în momentul abuzului.
Cea mai frecventă formă de hărțuire prin care au trecut tinerii sunt glumele care i-au făcut să se simtă inconfortabil: aproape jumătate dintre ei au trecut prin această situație, iar cei mai mulți chiar de mai multe ori de când au început studiile. Peste 70% dintre cei care au pățit asta sunt fete și femei.
Captură din cercetarea Rise Project și Centrul Anais
De asemenea, peste o treime dintre tinerii care au răspuns la chestionar au primit apelative ca „păsărică”, „iepuraș”, „pisicuță”, „păpușă” sau au avut parte de ciupituri, mângâieri, atingeri nedorite, mai prezintă datele cercetării.
Aproape 40% dintre respondenți au declarat că au fost hărțuiți sexual prin comentarii sexuale, împărtășirea de imagini explicite fără consimțământ, gesturi cu tentă sexuală. În 20% dintre cazuri, abuzatorii au fost profesori.
Victimele nu au încredere să reclame instituțiilor cazurile de abuz
11% dintre elevii și studenții care au participat la studiu au spus că au primit amenințări și au fost constrânși să întrețină relații sexuale pentru a putea fi evaluați la școală sau la facultate. Unul din zece tineri au menționat cazuri de abuz sexual, sechestrare și viol, cele mai multe mențiuni venind din rândul liceenilor.
În ceea ce privește percepția cadrelor didactice despre frecvența cazurilor de hărțuire sexuală din unitățile de învățământ, aproape o treime consideră că acestea nu au loc, iar 21% au răspuns „foarte rar”.
Victimele care au vorbit (77%) despre abuzurile prin care au trecut au ales să povestească prietenilor și familiei. Mai puțin de 7% au spus cadrelor didactice. Autorii studiului spun că aceste procente sugerează lipsa de încredere pe care elevii și studenții o au în profesorii lor în ceea ce privește luarea unei măsuri.
Fragment din cercetarea Rise Project și Anais
Întrebați dacă au existat măsuri și consecințe instituționale după reclamarea abuzurilor, 65% dintre tineri au spus că nu a existat niciuna. În mai puțin de un sfert dintre cazuri persoana care a comis abuzul a fost sancționată. În 6% din cazuri, victimele au fost discriminate de cadrele didactice după ce au ieșit public. Peste 90% nu au făcut plângeri la poliție.
„Rezultatele studiului sugerează și o lipsă de încredere în cadrele didactice în ceea ce privește raportarea actelor de hărțuire sexuală trăite de către elevi și studenți. Consecințele pentru aceste situații au fost rare și, în unele cazuri, au avut chiar efecte negative asupra victimelor”, este una dintre concluziile cercetării Rise Project și Anais.
Neîncrederea în instituții a fost evidențiată și printr-un alt raport de anul trecut al Centrului FILIA. Acesta arată că universitățile din România primesc un număr mic de plângeri privind hărțuirea sexuală a studentelor de către unii profesori, pentru că de multe ori victimele nu pot conta pe sprijinul universității, mai ales că unele instituții de învățământ nu au niciun cuvânt despre hărțuire în codurile lor etice. Doar 44 de sesizări ale unor abuzuri au fost înaintate, în ultimii cinci ani, comisiilor de etică din 52 de universităţi publice din România.
