Cosmin Cernat (48 de ani), prezentatorul show-ului „Insula de 1 Milion” de la Kanal D, a povestit că a rămas orfan de mamă când avea doar 6 ani. Foarte mult timp nu a putut vorbi despre asta, dar apoi „stând de vorbă cu bătrânii, am înțeles că tot ce începe se și termină”.
Cosmin Cernat, despre marea suferință a copilăriei sale
„A fost o copilărie, zic eu, normală. Mama mea a murit când eu aveam 6 ani, am fost crescut de mamaia mea într-un bloc comunist cu igrasie, condens, frig. Așa a fost și, din punctul ăsta de vedere, nu a fost plăcut.
Mai existau vacanțele la Focșani, la părinții tatălui meu, cu verișorii mei. A fost o copilărie ok. Nu știu dacă o pot defini că fiind o copilărie fericită, dar când ești copil vezi lucrurile altfel”, a spus Cosmin Cernat pentru Fanatik, potrivit CanCan.
Cosmin Cernat: Tot ce începe se și termină
El a povestit și cum a reușit să asimileze această suferință, chiar dacă, evident, o cicatrice a rămas: „O lungă perioadă de timp nu am putut să trec peste moartea mamei. Mi-a fost foarte greu să vorbesc despre asta până după vârsta de 20 de ani. Este o chestiune de acceptare și, stând de vorbă cu bătrânii, am înțeles că tot ce începe se și termină. În momentul în care am înțeles că nu sunt un copil orfan, că aparțin unei familii, am reușit să accept pierderea. Dar sunt urme care rămân, peste care nu poți să treci, sunt ca niște cicatrici pe care le vezi și le accepți”.
Cosmin Cernat și-a revenit cu greu și după moartea bunicii
Acesta și-a amintit și cât a suferit după ce i-a murit bunica: „Un moment foarte greu pentru mine a fost când a murit mamaia care m-a crescut. O săptămână nu am fost om. Nu am mers la serviciu, nu am făcut nimic, nu am ieșit din casă. Nu știu cum am reușit să merg mai departe. Pur și simplu într-o zi m-am îmbrăcat și am mers la birou, eram la TVR pe vremea aceea. Nu vreau să știe lumea prea multe despre mine, pentru că eu consider că nu sunt un tip spectaculos. Sunt un om normal. Dar dacă aș vrea să se știe ceva anume este că iubesc foarte mult copiii, tinerii, și le dau cât pot de mult din timpul meu”.
