La o întâlnire care a avut loc la Zurich cu șefii editoriali, Michael Ringier, reprezentantul familiei fondatoare a grupului, a selectat 3 din cele 110 publicații pe care compania le editează în Europa și Africa. Libertatea a fost una dintre ele.
Când Michael Ringier a vorbit despre „seriozitate jurnalistică” și „integritate” a dat trei exemple: Blick (Elveția), Libertatea (România) și Onet (Polonia).
De față erau Dan Duca, redactor-șef Libertatea, și Iulia Roșu, redactor-șef adjunct Libertatea. Peste trei luni, Iulia Roșu și alți doi editori au fost concediați. Iar CEO-ul Ringier din România a anunțat că Ringier a decis plecarea a 20% dintre jurnaliștii redacției Libertatea.
Miercuri, când m-au concediat, a avut loc unul dintre episoadele stranii, pe care numai la o corporație amețitoare îl poți întâlni: m-au anunțat că se desființează departamentul de sport al Libertății, care nu mai există de cinci ani. Și apoi am priceput de ce desființează ceva ce nu există.
Peste 50 de responsabili de redacții din mai multe țări au asistat pe 4 septembrie 2023, la Zurich, la primul Summit Editorial organizat de Ringier. De la un pupitru a vorbit Michael Ringier, președintele Board of Directors, cel mai înalt for de conducere al companiei elvețiene de presă.
„Digitalizarea a schimbat peisajul media. Mărci precum «Blick», «Libertatea» și «Onet» reprezintă integritatea jurnalistică. Sarcina jurnaliștilor, a spus Michael Ringier, este de a explica lumea oamenilor, încorporând atât perspective globale, cât și cotidiene. În acest sens, este important să se pună în prim-plan seriozitatea jurnalistică și să se transmită bucuria de a citi”, a relatat siteul oficial al Ringier.
Când România nu e deloc inferioară
Țin minte că m-a sunat colegul meu Dan Duca, liderul Libertatea, care era în sală. „A zis de noi, a zis de Libertatea”. Noi știam cum stăm, însă nu dă bine să vorbești despre propriile reușite. Complexul est-european e greu de ignorat. După o conferință de presă din Olanda, o jurnalistă cehă mi-a zis, zâmbind: „Bravo, ce muncă bună faceți acolo, în România!”.
I-am răspuns „Da, dar…”. Ziarista m-a oprit și a spus, cu ochii aspri: „Niciun «dar»! Te rog, nu mai spune «dar». Primește constatarea, când ți se spune că faci un lucru bun”.
„Și eu sunt din estul Europei. Știu cât de păgubitoare e chestia asta de a-ți nega meritele”, a explicat ziarista din Cehia.
Realitatea sună astfel, conform raportului pe 2023 al Reuters Institute:
Cifrele acestea nu s-au prezentat niciodată în grupul de presă.
Lângă Dan, când Michael Ringier a remarcat că admiră integritatea Libertății, era și Iulia Roșu, redactorul-șef adjunct al publicației.
De unde a pornit totul: apelul împotriva imixtiunilor comerciale
Cu doar câteva zile înainte de summitul editorial, am dus la Zurich un apel comun al GSP și Libertatea. În el am cerut către Board of Directors și către conducerea executivă a Ringier „păstrarea independenței editoriale față de comercial, informarea corectă a publicului și tratamentul egal al persoanelor și companiilor în știri și investigații, indiferent dacă acestea cheltuiesc sau nu bugete de publicitate”. E o frază lungă, însă necesară.
Lui Cătălin Țepelin i se ceruseră în avans articolele despre firmele de pariuri sportive care fac publicitate. Redacției GSP i se solicitase să facă o organizație de lobby pentru industria de gambling, așa cum publicația sportal.bg deținută majoritar de Ringier a făcut în Bulgaria. În România, conducerile redacțiilor au refuzat aceste imixtiuni. Și altele.
„Insistăm asupra faptului că dorim să lucrăm împreună cu dumneavoastră într-o companie care susține jurnalismul etic, nu jurnalismul subordonat comercial sau politic”.
Apelul ziariștilor GSP și Libertatea:
Documentul jurnaliștilor, semnat inițial de 25 de lideri editoriali, poate fi citit mai jos, în română și în engleză. Așa a fost predat și trimis pe email către grupul Ringier. Mai apoi, după îndepărtarea lui Cătălin Țepelin, documentul a fost transformat într-un protest public a 95 de jurnaliști, practic toți ziariștii GSP și Libertatea.
Intră în scenă Stilian Shishkov și Atleții epurărilor
La puțin timp după summit, din informațiile noastre, apelul jurnaliștilor români contra imixtiunilor comercialului a ajuns la mai mulți șefi din Ringier. Printre aceștia, Stilian Shishkov, acționar GSP.
Din acel moment, au început concedierile. Brusc, România nu mai era un exemplu pozitiv în grup. Conform departamentului HR au fost îndepărtați următorii lideri de redacții: Cătălin Țepelin, Cătălin Tolontan, Dan Udrea, Camelia Stan și Iulia Roșu. Alți oameni au plecat imediat de la GSP, din proprie voință. Acum au început plecările de la Libertatea.
Practic, cu excepția lui Dan Duca până acum, conducerile editoriale GSP și Libertatea au fost decapitate. Urmează și decizia lui (asta am scris-o așa cum mi-a dictat-o Dan).
Peste noapte s-a închis ediția tipărită a GSP, de unde au fost concediați 9 oameni și la scurtă timp s-a anunțat că va urma concedierea a 20% din personal la Libertatea.
Atleții epurărilor au ajuns la performanța de a da afară oameni cu motostivuitorul, fără să știe ce fac aceștia. Miercuri, 6 decembrie, când a fost concediată, Iulia Roșu, aceeași ziaristă care îl auzise la Michael Ringier lăudând Libertatea, l-a întrebat pe directorul general Dan Puică, cel care i-a comunicat că e dată afară: „Dar știi în ce costă munca mea?”. Directorul a răspuns: „Nu”.
Adevărul că e greu să spui ce face Iulia Roșu în redacție. Răspunsul corect ar fi fost: „Tot”.
Desființarea a ceva ce nu există
Când m-au concediat pe mine, m-au anunțat că se desființează departamentul de sport al Libertății. Excelentă decizie, numai că departamentul Sport nu mai există de multă vreme.
De peste cinci ani, redacția nu mai e organizată pe departamente tematice: social, politic, sport… Libertatea e organizată pe activități: reporteri, newsdesk, editori… De pildă, când Atleții epurărilor vor concedia colegi din newsdesk, să nu mai ezite, dacă sunt întrebați. Și ei fac totul.
Apoi, am înțeles de ce au spus asta. În anunțul care a justificat cele trei concedieri și a anunțat că urmează restructurarea, Ringier a amintit că știrile de sport din Libertatea vor fi generate de GSP. Ce mai poate veni la pachet? Publicitatea la firmele de pariuri, în Libertatea, desigur.
Discuția cu Michael Ringier
Am avut, în cei cinci ani de când sunt aici, doar câteva conversații cu Michael Ringier. În general au fost scurte. Ultima însă a durat mult, destul de recent, când a venit la București, împreună cu Board of Directors. A fost neoficială, așa că nu voi spune niciun cuvânt din ea. Jurnaliștii de modă veche își țin vorba.
Le pot confirma însă colegilor mei de la Libertatea ceva. N-am auzit aproape niciodată, în deceniile de profesie, asemenea elogii ale unui patron la adresa muncii unor ziariști. Așa a vorbit Michael Ringier despre transformarea în bine a Libertății, la care nimeni din acest grup nu spera vreodată.
Dar asta nu face nici cât o ceapă degerată astăzi.
Nu se comunică decât în ultimul minut
Știu că sunteți, pe bună dreptate, furioși pe Ringier și îngrijorați pentru ceea ce va urma. În plus, ne aflăm redacțiile GSP și Libertatea în alt moment de mare cumpănă. Sufletul ne tremură la ATI, pentru că unul dintre ai noștri suferă.
Suntem două redacții separate, ambuscate și stoarse de puteri prin decizii agresive. Publicul nu mai înțelege nimic, nici noi, căci nu ni se comunică nimic decât în ultimul minut, literalmente în ultimul minut. Oamenii sunt chemați în săli cu avocați, ce sens are să te repezi la două colective umane performante și să faci asta prelung, chinuitor, o jumătate de an? Era mai decent, mai omenește să renunțe la noi, toți cei incomozi, odată cu îndepărtarea lui Mihnea Vasiliu, în iulie.
Oprirea informațiilor corecte către oameni a ajuns „noua afacere de presă”
Uitați-vă din nou la tabelul Reuters Institute. Dintre toate publicațiile Ringier avem cea mai mare încredere a publicului. Sigur că, în anul electoral 2024, relația aceasta de încredere era un pericol pentru Putere.
Public și ziariști, deopotrivă, suntem o marfă bună de îndepărtat, asta se premiază cel mai mult, să fie blocate informațiile corecte, să fie oprite să ajungă la oameni.
Ceea ce se întâmplă la GSP și Libertatea nu califică munca noastră, a jurnaliștilor. Și nici efortul excepțional al colegilor de la publicitate, contabilitate, marketing, HR, difuzare, IT, produse, ci comportamentul unei companii. O companie orbită de dispreț și la care spațiul dintre vorbe și fapte se cască până va înghiți realitatea.
Ringier este astăzi o firmă de media care a ajuns să nu vadă că distorsionează piața, când face lobby pentru firmele de pariuri. „Have a stake in the representation of the industry to the government and regulator”, asta scrie că face Ringier pentru firmele de gambling. Am lăsat-o în engleză că e clar. O companie de presă pune presiune pe guvern și pe autoritățile de reglementare, ca să favorizeze industria pariurilor. Unde în lume s-a pomenit așa ceva? Și cât va dura până când industria auto, agricolă, banking sau orice altă industrie o să reacționeze?
Pravda contrafăcută – ediția pentru celebrități
Când Maxim Gorki s-a întors în Rusia, el a fost izolat în 1934 în conacul său din Crimeea. Regimul comunist a decis că la marele scriitor nu poate ajunge adevărul de dincolo de ziduri. Gorki mărturisea amicilor că „mă simt ca arestat la domiciliu”.
Deși era atotputernic, Stalin nu-și permitea o izbucnire rebelă a lui Gorki. În mod paradoxal, cei mari se tem de aproape orice. Era în joc războiul celor două realități.
De aceea, ca să-l carantineze de orice informație care i-ar fi putut arăta ce se întâmplă cu adevărat în Rusia, paznicii îi contrafăceau lui Gorki exemplarele din ziarul Pravda. Activiștii ciumpăveau ziarul special pentru Gorki, după cum povestește scriitorul britanic Martin Amis. „Știrile despre arestări erau înlocuite cu știri despre prinderea racilor”.
Greu de spus. Chiar greu. Cu ce i-or înlocui oare lui Michael Ringier, cei din conducerea companiei, știrile despre epurarea unuia dintre ziarele sale preferate, Libertatea? Poate cu niște cote de pariuri.
