New York Times: Pentru populația îmbătrânită a Europei, canicula reprezintă noul COVID

Europa fierbe, la propriu, în această vară, cea mai caldă din istorie, iar temperaturile extrem de ridicate sunt foarte periculoase pentru vârstnici, majoritari pe continent, scrie The New York Times. Reporterii prestigioasei publicații americane s-au deplasat în Italia, unde zilele acestea s-au înregistrat temperaturi de până la 47 de grade, pentru a vedea cum se descurcă bătrânii și ce măsuri iau guvernanții pentru a-i proteja.

Donata Grillo, o femeie în vârstă de 75 de ani care a supraviețuit cancerului și care are un stimulator cardiac și probleme grave de vedere, se așază pe un scaun lângă balcon, cu un burete umed în poală.

În sufrageria ei e un aer fierbinte, iar buretele e singurul aliat în lupta cu canicula care a cuprins Roma – în această săptămână, în capitala Italiei au fost înregistrate 41 de grade Celsius.

În locuința Donatei nu există aer condiționat, nici ventilator și nici frigider funcționabil.

„Ai senzația că strecori paste fierte toată ziua”, se plânge femeia, răsucindu-și mâinile pentru a imita gestul prin care torni apa clocotită dintr-o oală.

Vizita unui asistent social e singurul contact uman pe care îl are de câteva zile, de când canicula a obligat-o să rămână în casă. „Să nu pleci nicăieri, este prea cald și prea periculos pentru tine”, i-a spus Donatei Carlotta Antonelli, în vârstă de 28 de ani, care lucrează la organizația caritabilă romano-catolică Caritas.

Vârstnicii, izolați ca în pandemie

Valurile succesive de căldură înregistrate în Italia – și în tot sudul Europei – în ultima săptămână i-au forțat pe europeni să caute adăpost în locuri cu aer condiționat (birouri, malluri) sau să fugă în vacanță pe litoral.

Mulți seniori nu au însă posibilitatea unui astfel de refugiu. Cei cărora sănătatea șubredă le îngreunează deplasarea au fost forțați să rămână în case, chiar dacă nu au aer condiționat. Și s-au trezit într-o izolare similară celei din pandemie. Pentru ei, canicula a devenit noul COVID, scrie NYT.

„În ziua de azi, vârstnicii noștri sunt și mai singuri decât de obicei”, a spus Antonelli, în timp ce își conducea mașina prin două zone suburbane mari, cu venituri mici, unde organizația ei de caritate asistă în mod obișnuit zeci de rezidenți. Ea o vizitează pe Donata Grillo o dată pe săptămână pentru a o ajuta cu treburile casnice, cu programările la medic și cu alte probleme legale.

Pentru Italia, valul de căldură este o problemă agravată de faptul că populația e mult îmbătrânită – are cea mai mare pondere a vârstnicilor din Europa. Aproximativ 24% dintre italieni au peste 65 de ani, iar peste 4 milioane dintre ei trăiesc singuri.

Anul trecut, Italia a fost expusă la temperaturi extreme mai mult decât alte țări europene, după ce a trecut prin trei valuri de căldură majore. Aproape 30% dintre cele circa 61.000 de decese cauzate de căldură în Europa s-au înregistrat în Italia, vârsta fiind un factor important. Numărul italienilor de peste 80 de ani este acum de aproximativ 4,5 milioane, aproape dublu față de acum 20 de ani.

„Oamenii în vârstă, cu boli preexistente, sunt mai vulnerabili”, a declarat Andrea Ungar, președintele Societății de Gerontologie și Geriatrie din Italia. „Dar sărăcia și izolarea joacă, de asemenea, un rol crucial.”

Cea mai fierbinte vară înregistrată în Europa, în 2003, a provocat moartea a peste 70.000 de oameni, după unele estimări, iar de atunci, populația din Italia a continuat să îmbătrânească.

„A fost cald chiar și înainte de 2003 în Italia și aveam deja o populație mare de persoane în vârstă, dar nu ca în zilele noastre”, spune și Francesca De Donato, epidemiologul al cărui departament adună date meteorologice și demografice din toată țara pentru a publica buletinele zilnice cu avertismente de sănătate legate de căldură, adaptate în funcție de oraș. „Cota de persoane expuse riscului a crescut constant aici”, a remarcat De Donato.

Măsurile luate de guvernele europene

După 2003, Italia a devenit una dintre primele țări din Europa care au pus în aplicare un plan național de atenuare a impactului căldurii extreme, bazat pe liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Măsurile includ un sistem de alertă pentru a avertiza oamenii să-și modifice comportamentul pentru a-și proteja sănătatea. Autoritățile au îndemnat recent spitalele și medicii generaliști să acorde o atenție deosebită celor mai vulnerabile persoane și au creat un număr de telefon gratuit unde oamenii pot cere sfaturi sau ajutor pentru probleme legate de căldură.

Zile precum cea de miercuri, 19 iulie, când valul de căldură a atins vârful, sunt marcate cu roșu pe buletinul zilnic pe care Ministerul Sănătății din Italia îl emite pentru a-i avertiza pe rezidenți. Canalele de televiziune difuzează periodic informații transmise de minister, prin care oamenii sunt sfătuiți să stea în casă în timpul orelor caniculare, să poarte haine ușoare și protecție solară, să bea multă apă, să mănânce fructe proaspete și să evite cafeaua și băuturile alcoolice, dar și să fie deosebit de atenți când ies în afara locuințelor.

Franța, care a fost în mare parte ferită de valurile de căldură din această vară, are o taxă de căldură prin care finanțează programe de protejare a celor mai vulnerabile persoane, inclusiv prin apeluri telefonice regulate sau vizite în persoană în timpul valurilor de căldură. Are, de asemenea, un sistem de alertă de căldură, cunoscut și ca „plan de caniculă”, pe care guvernele l-au activat în fiecare vară din 2003 până în prezent.

Cea mai fierbinte vară a ucis 15.000 de persoane în Franța, majoritatea vârstnici care trăiau singuri în apartamente sau în azile fără aer condiționat. Vara trecută, când valuri de căldură succesive au lovit țara, peste 2.800 de francezi au murit, iar aproximativ 80% dintre ei aveau peste 75 de ani, potrivit autorității franceze de sănătate publică.

La rândul ei, Belgia a stabilit un plan pentru caniculă în trei pași, bazat pe monitorizarea regulată a temperaturii și a nivelului de ozon. La Bruxelles, seniorii și cei care se simt izolați sau vulnerabili se pot înregistra la telefon la autoritățile municipale, care îi vor verifica în mod regulat de îndată ce temperaturile vor urca peste 30 de grade.

Asistenții sociali distribuie lichide și verifică condițiile de trai. Cu toate acestea, rata mortalității în exces a Belgiei a crescut la 5,7% în timpul celor mai călduroase luni, vara trecută – cea mai mare rată din ultimii 20 de ani.

În Grecia, zonele turistice cele mai vizitate au fost închise în timpul orelor caniculare pentru a reduce riscurile și a evita expunerea la soare pe timp îndelungat.

„Facem mai multă telemedicină”

În condițiile în care recomandările de a rămâne în case și izolarea vârstnicilor amintește de perioada pandemiei de COVID, medicii atrag atenția că unele bune practici în vigoare, inclusiv vizitarea și tratarea oamenilor în casele lor, s-au menținut după încheierea pandemiei.

O lege din 2022, adoptată de guvernul fostului premier italian Mario Draghi, a introdus mecanisme pentru o mai bună coordonare între serviciile de sănătate și telemedicină. Autoritățile sanitare italiene lucrează pentru a avea o singură platformă digitală cu informații actualizate despre pacienți, la care să poată avea acces asistentele, medicii, serviciile de urgență și spitalele.

„COVID a schimbat mentalitatea asupra unor servicii și asta a ajutat foarte mult”, spune Andrea Barbara, un oficial din domeniul sănătății publice care supraveghează serviciile pentru aproximativ un milion de locuitori din Roma. „Facem mai multă telemedicină, mutăm din ce în ce mai mult echipamentele și nu pacienții, dar este nevoie de timp.”

Chiar și pentru cei care nu au nevoie de ajutor medical, asistența rămâne crucială, iar pentru multe persoane vulnerabile, asociații precum Caritas sunt cel mai de încredere ajutor săptămânal.

Antonelli de la Caritas merge periodic pentru a o ajuta pe Francesca Azzarita, o bătrână de 91 de ani care locuiește singură, fără nimic care să o ajute să treacă mai ușor peste caniculă, în afară de o bucată de carton pe care o folosește ca evantai.

„Carlotta, când nu vii, mă simt de parcă sunt pierdută”, spune Azzarita, cu un puternic accent napolitan, pe care nu l-a pierdut, în ciuda faptului că locuiește la Roma de aproape 50 de ani.

Azzarita, un copil la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, nu a învățat niciodată să scrie și să citească și a lucrat toată viața, mai întâi în mediul rural din jurul orașului Napoli, apoi ca femeie de serviciu la Roma, unde s-a mutat după ce s-a despărțit de soțul ei.

Acum, dimineața ei începe cu cafea și un analgezic. De obicei, își gătește singură, dar în zilele caniculare nu pornește aragazul pentru că este prea cald și rar iese din casă, mai ales după ce săptămâna trecută a căzut pe trotuar.

„Temperaturile s-au schimbat de când eram copil”, a spus ea. „Nu trebuie să mă uit la televizor ca să știu că ploile și temperaturile aveau valori normale atunci, iar acum nu mai au.”