Cel mai înalt lider militar american crede că Kievul mai are doar o fereastră limitată de timp pentru a duce ofensiva la bun sfârșit anul acesta, dar ucrainenii asigură că lupta va continua indiferent de vreme și de condiții, scrie Le Monde, într-o analiză a situației de pe front.
„Între 30 și 45 de zile”. Acesta este, potrivit șefului Statului Major al armatei americane, „timpul de luptă” pe care ucrainenii îl mai au la dispoziție pentru a duce contraofensiva la bun sfârșit, înainte ca vremea proastă să le îngreuneze manevrele, începând cu jumătatea lunii octombrie.
„În acest moment, este prea devreme pentru a spune dacă această ofensivă a eșuat sau nu. Încă se duc lupte grele”, dar numărătoarea inversă a început, a explicat generalul Mark Milley într-un interviu difuzat duminică, 10 septembrie, de postul de televiziune britanic BBC.
Contraofensiva trupelor ucrainene, care a început la 4 iunie, face progrese. În sudul țării, forțele Kievului au reușit să străpungă prima dintre cele trei linii de apărare construite de ruși de-a lungul frontului.
A doua linie ar fi fost deja atinsă la sud de Robotine, în regiunea Zaporojie, unde ucrainenii au câștigat încă 1,5 kilometri pătrați de teritoriu în ultima săptămână, a declarat luni ministra adjunctă a apărării de la Kiev, Hanna Maliar, într-o intervenție la televiziunea de stat.
Dar apărarea consolidată de ruși a făcut ca această înaintare să fie foarte laborioasă.
În unele locuri, câmpurile de mine plantate de forțele Moscovei aveau o adâncime de jumătate de kilometru. Tranșeele inamice sunt bine fortificate și există zeci de mii de dispozitive antitanc – conuri de beton cunoscute sub numele de „dinți de dragon”.
Prezența permanentă a dronelor deasupra zonelor de luptă, fie în scopuri de observare, fie în scopuri tactice – deci concepute pentru a lovi – încetinește, de asemenea, manevrele.
Pierderi grele
Pentru a reuși să treacă această „linie Surovikin”, numită după generalul rus care a creat-o, ucrainenii și-au adaptat tactica.
După ce au încercat să pătrundă cu vehicule blindate grele, așa cum recomandă manualele armatei occidentale, ceea ce a dus la pierderi grele în primele săptămâni de lupte, forțele Kievului au favorizat, de la jumătatea verii, asalturile cu mici unități de infanterie.
Aceasta este o abordare mai realistă, dar care încetinește ritmul de înaintare. Potrivit institutului britanic RUSI, ucrainenii avansează doar între 700 și 1.200 de metri la fiecare cinci zile.
În acest ritm, se tem militarii occidentali, ucrainenii nu vor ajunge niciodată la Marea Azov, la aproximativ 80 de kilometri de front, înainte de începerea sezonului ploios, care transformă solul în vaste întinderi noroioase.
Secționarea „podului terestru” care leagă Crimeea de Rusia pare să fie obiectivul strategic ales de Kiev. În acest fel, ucrainenii ar putea încercui și sufoca forțele rusești prezente în regiunea Zaporojie și în peninsula anexată.
„Întrebarea nu mai este cu adevărat dacă forțele ucrainene vor pătrunde, ci când: vor avea timp să exploateze străpungerea sau vor trebui să aștepte până la iarnă, sau chiar primăvara viitoare, pentru a-și relua ofensiva, lăsând cel puțin câteva luni pentru ca trupele lui Putin să reconstruiască o parte din barajul care a fost atât de minuțios distrus?”, s-a întrebat analistul militar Guillaume Ancel, fost ofițer în armata franceză, citat de Le Monde.
„Contraofensiva va continua”, asigură ucrainenii
În fața îngrijorării Occidentului, ucrainenii au încercat să calmeze nerăbdarea și să își arate determinarea de a nu se lăsa opriți de sezonul ploios.
„Luptele vor continua într-un fel sau altul. Este mai greu să lupți în frig, umezeală și noroi. Dar luptele vor continua. Contraofensiva va continua”, a declarat șeful serviciilor de informații ucrainene, Kirilo Budanov, în cadrul unei conferințe organizate la Kiev.
De fapt, în timp ce ploaia îngreunează manevrele, în special pentru vehiculele blindate pe roți, ea complică și logistica inamicului. Și tocmai aici își concentrează ucrainenii eforturile.
De-a lungul verii, armata de la Kiev a sporit numărul loviturilor cu rachete asupra depozitelor de muniții, a nodurilor de cale ferată și a podurilor rutiere, slăbind treptat poziția inamicului.
„Acest lucru ar putea avea un efect de domino asupra forțelor rusești, care ar putea fi nevoite să se retragă din cauza lipsei de provizii”, a subliniat o sursă militară citată de cotidianul francez.
În acest sens, posibilul anunț al Washingtonului privind livrarea de rachete ATACMS către Ucraina, despre care presa americană a vorbit pe larg în ultimele zile, ar putea complica și mai mult situația pentru forțele rusești.
Cu o rază de acțiune de 300 de kilometri, față de cei 70-80 de kilometri pe care îi parcurg rachetele lansate de sistemele Himars, aceste proiectile ghidate sol-sol ar pune practic orice țintă rusă din teritoriile ocupate în raza de acțiune a ucrainenilor.
Și, potrivit experților, Statele Unite au câteva mii de ATACMS în arsenalele lor.
O luptă „lungă și dificilă”
Analiștii subliniază, de asemenea, că iarna și înghețul pot facilita contraofensiva ucraineană, permițând deplasarea vehiculelor blindate și făcând tranșeele mai greu de ținut pentru soldații amorțiți.
„Deși condițiile meteorologice vor afecta operațiunile de contraofensivă ucrainene, ele nu le vor pune capăt definitiv. Iarna, pe tot teritoriul Ucrainei se produc înghețuri severe, ceea ce face ca terenul să fie mai potrivit pentru războiul de manevră mecanizat, iar oficialii ucraineni și-au demonstrat capacitatea de a exploata aceste condiții în iarna 2022-2023”, a subliniat Institutul pentru Studiul Războiului, un think-tank american, într-o notă publicată la 10 septembrie.
Dar indiferent dacă ucrainenii vor ajunge sau nu la Marea Azov până la iarnă, dacă contraofensiva lor va avea succes sau se va încheia cu o victorie pe jumătate, probabil că acest lucru nu va pune capăt războiului, au admis oficialii militari occidentali.
Experții cred de fapt că luptele vor continua cel puțin până în 2024. „Am spus încă de la începutul acestui război că va fi lung, lent, dificil și cu multe victime. Și exact asta este”, a declarat generalul Milley pentru BBC.
