O femeie israeliană și fiica ei au supraviețuit asediului de 12 ore al kibbuțului lor de către Hamas, baricadându-se într-o cameră sigură cu ajutorul unui aspirator și al unui făcăleț, potrivit CNN.
Irit Lahav, o rezidentă a kibbuțului Nir Oz, a declarat marți pentru CNN că atunci când a auzit că luptătorii Hamas au intrat sâmbătă în comunitatea sa, ea și fiica sa s-au refugiat într-o cameră sigură ca și cum ar fi fost „un bombardament obișnuit”, cu care „suntem obișnuiți de ani și ani de zile”.
Dar în curând și-a dat seama că încăperea, folosită anterior ca adăpost antiatomic, nu era echipată corespunzător pentru a-i ține la distanță pe militanții care înaintau – pentru că nu avea nici măcar o încuietoare.
Toate clădirile israeliene construite după 1993 trebuie să aibă adăposturi antiaeriene – încăperi întărite cu pereți de beton și uși grele din oțel.
Dar aceste camere de siguranță sunt concepute pentru a rezista la un atac cu rachete, nu la o incursiune armată. Ușile sunt grele, dar nu au încuietori – nu ar trebui să poată fi încuiate, din motive de siguranță, scrie CNN.
Un sfat salvator
În timp ce luptele izbucneau în jurul ei, Lahav a încercat să-și contacteze familia și alți rezidenți ai kibbuțului pentru sfaturi.
„Peste tot împușcături și grenade nesfârșite, nesfârșite, nesfârșite, nesfârșite. Așa că încerc să-mi dau seama ce să fac. Vor intra poate prin forță? Cum pot să mă asigur că ușa este încuiată? Și am început să trimit mesaje și să sun oameni din kibbuț cum să încui ușa, și nimeni nu știa”, a spus Lahav.
Salvarea a venit dintr-un loc improbabil – când fratele ei i-a trimis o fotografie cu modul în care și-a încuiat ușa „cu două cozi de mătură”.
„M-am gândit: Nu am nicio mătură. Cum aș putea să fac asta? Dar apoi mi-am amintit că aveam un băț rulant, un făcăleț, și l-am luat pe acela și apoi mi-am luat aspiratorul Dyson (folosind brațul aspiratorului, n.red.) “, a spus Lahav.
„Este greu de imaginat cum știi că o să mori dacă vor intra prin forță. Iar eu doar legam aceste lucruri de ușă”, a spus femeia. „Este doar frică, frică, frică, frică”.
În timp ce asambla baricada improvizată, femeia a spus că a putut auzi voci de bărbați țipând și „lovind totul”.
„Nu puteam face nimic, decât să ne îmbrățișăm, eu și fiica mea, sub masă, ascunzându-ne în întuneric”, a spus Lahav.
„Am început să ne spunem una alteia: «Te iubesc». Fiica mea spune «Mamă, te iubesc, apreciez foarte mult tot ce ai făcut pentru mine». Iar eu i-am spus cât de mult o iubesc. Am crezut că vom muri și ei tot băteau în ușă încercând să deschidă. Și eram sigură că orice aș fi făcut, aspiratorul și bățul rulant nu vor rezista, dar au rezistat.”
Lahav a spus că ea și fiica ei s-au simțit norocoase când, după „opt sau zece minute de încercări și țipete și împușcături cu totul”, atacatorii au plecat din casa lor. Dar ușurarea a fost de scurtă durată, deoarece mai mulți luptători s-au întors aproximativ o oră mai târziu, „încercând să spargă ușa” încă o dată, a spus ea.
„A fost atât de înfricoșător”, a declarat Lahav pentru CNN. „Apoi, a treia oară au venit din nou. A fost ca un coșmar fără sfârșit”.
Lahav estimează că 30% dintre cei care locuiau în kibbuț fie au murit, fie au fost răpiți în timpul atacurilor surpriză de sâmbătă.
foto: Hepta
