Ambiții mari planează asupra pădurilor României, unde filantropi din întreaga lume au pus ochii pe ultimele păduri virgine ale Europei. În contextul global actual, unde conservarea mediului devine o prioritate, România devine un exemplu de inițiativă îndrăzneață și visionară.
Conservare la scară largă
Începutul acestei inițiative îl reprezintă visul filantropului Hansjörg Wyss, un vis transpus în realitate de Fundația Conservation Carpathia. Această fundație, cu ajutorul unor investitori generoși, își propune să transforme pădurile României într-un parc național gigant, asemenea celor din Statele Unite. „Yellowstone-ul european” nu este doar un nume pompos, ci un proiect cu scopul de a crea o zonă protejată de 200.000 de hectare, echivalentă cu North Cascades National Park.
Până în prezent, fundația a cumpărat 27.027 de hectare, fiind un pas important în stoparea defrișărilor ilegale și promovarea ecoturismului. Munții Făgăraș, cei mai înalți din Carpații Meridionali, adăpostesc specii precum lupul, ursul brun și bizonul european, reintrodus după două secole de absență. Această achiziție, protejată prin Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, vizează să conserve unul dintre cele mai importante ecosisteme din Europa.
Între dezvoltare economică și protecția naturii
Ideea acestui parc național este să servească atât protecției naturii, cât și dezvoltării economice a zonelor implicate. Familiile Promberger, fondatorii fundației, aspiră la o coexistență armonioasă între conservare și progres, inspirați de proiecte internaționale precum inițiativa Tompkins din Chile și Argentina.
Pădurile cumpărate până acum sunt menite să rămână un sanctuar al naturii, dar și un loc de educație și dezvoltare comunitară. Strategia este de a cumpăra păduri de pe proprietăți private și de a le dona statului doar dacă acesta creează un parc național, în scopul de a proteja pădurile de tăierile ilegale și de a oferi oportunități de ecoturism pentru comunitățile locale.
Provocări și acceptare comunitară
Deși proiectul Carpathia este privit cu optimism, acesta nu este lipsit de provocări. Membrii fundației se confruntă cu reticența unor localități, în mare parte din cauza unui trecut comunist care a lăsat răni adânci în încrederea în stat și în străini. Pentru a depăși această rezistență, fundația își concentrează eforturile asupra educării populației și demonstrării avantajelor directe pe care un astfel de parc le-ar aduce.
Până acum, fundația a reîmpădurit aproape 2.000 de hectare și a plantat peste patru milioane de arbori tineri. Proiectul își propune să implice și să beneficieze comunitățile locale, prin crearea de locuri de muncă și atragerea vizitatorilor. Într-un final, se așteaptă ca rezidenții să solicite în mod oficial crearea unei rezervații naturale, transformând zona într-una dintre cele mai mari arii protejate din Europa.
Viitorul pădurilor și comunităților
Inițiativa fundației și susținerea miliardarilor planetei pentru crearea Parcului Național Făgăraș aduce o rază de speranță pentru pădurile României și pentru viitorul conservării naturii la nivel mondial. Este un efort care arată cum conlucrarea între capital privat și comunități poate conduce la o armonie între om și natură, între dezvoltarea economică și conservarea mediului înconjurător. Transformarea acestei viziuni în realitate este o călătorie lungă și plină de provocări, dar fiecare pas contează în salvarea acestor păduri vechi și îmbogățirea vieții locuitorilor din zonele afectate.
