„Cum Ion Iliescu, președintele, era cel mai mare în rang, nimeni n-a intrat în sala cu pricina până nu s-a îndreptat spre ușă primul bărbat al statului. Cum Iliescu a trecut fix pe lângă noi, mi-am luat inima-n dinți și l-am abordat: „Domnule președinte, sunt cutărică, de la Academia Cațavencu, și am o singură întrebare: cum vreți să fie colajul de pe prima pagină cu dumneavoastră, de săptămâna viitoare?“. A trebuit să repet întrebarea fiindcă, din cauza surprizei, nu a înțeles-o din prima. Când a perceput ce-l întreb, s-a întors destul de deranjat și mi-a aruncat peste umăr: „Cum vreți voi, nu mă interesează!“.
A fost un moment mișto, pentru mine, dar ne-am și deconspirat. Când am dat să intrăm și noi în sala cu sarmale, doi băieți acum vigilenți ne-au spus că noi n-avem invitație, așa că nu putem intra.
Am rămas ca fraierii în ușă, încurcând circulația și privind după Dan Andronic, ce se îndrepta încrezător spre pârjoalele SRI-ului, după ce mai înainte se întreținuse cordial cu adjunctul lui Măgureanu, generalul Gioni Popescu, care-i dăduse, discret, și un plic cu ceva documente.’
Citiți AICI articolul integral!
