Pastila anti-COVID dezvoltată de Merck, acuzată că generează noi mutații ale virusului – studiu

Mai mulţi cercetători afirmă că acest tratament contribuie la apariţia unor mutaţii ale noului coronavirus, iar în teorie, acest lucru ar putea duce la apariţia unor variante periculoase, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Tratamentul cu Molnupiravir a lăsat o urmă vizibilă în bazele de date mondiale de secvenţiere” a genomului virusului, au concluzionat autorii unui studiu publicat luni în revista Nature.

Molnupiravir este un tratament dezvoltat de gigantul farmaceutic american Merck (cunoscut sub numele de MSD pe plan internaţional).

Lansat pe piaţă în 2021, Molnupiravir a fost prima pastilă anti-COVID din lume, un succes notabil pentru arsenalul farmaceutic de la acea vreme, care era compus doar din vaccinuri şi tratamente ce necesitau o administrare intravenoasă complexă.

Însă Molnupiravir, comercializat sub numele de Lagevrio, a devenit rapid ţinta unor critici. Acestea au vizat în parte eficienţa sa limitată, mai ales în raport cu cea a marelui său concurent, Paxlovid, dezvoltat de Pfizer, care i s-a alăturat foarte repede pe piaţă.

Însă modul său de acţiune reprezintă elementul care a provocat cele mai puternice reticenţe. Spre deosebire de alte antivirale, precum Paxlovid, pastila Lagevrio acţionează inserându-se direct în genomul virusului.

Obiectivul este acela de a declanşa o serie de mutaţii din ce în ce mai dezordonate, care duc în cele din urmă la dispariţia virusului din organism. Însă oamenii de ştiinţă au considerat, încă de la lansarea pastilei, că un astfel de mecanism riscă să favorizeze apariţia unor virusuri mutante şi transmisibile de la un individ la altul.

Cercetătorii au studiat o vastă bază de date, Gisaid, care adună genomuri ale virusurilor prelevate de la numeroşi pacienţi din lumea întreagă.

Pentru autorii studiului, concluzia este clară: utilizarea Molnupiravir este asociată cu apariţia unor mutaţii specifice.

Ei au constatat apariţia unei „semnături” specifice în momentul în care pastila a început să fie prescrisă în anumite ţări. În schimb, semnătura este aproape absentă în zonele lumii în care tratamentul nu a fost aprobat.

Pe scurt, acest tratament „poate da naştere unor virusuri care au suferit mutaţii într-o manieră notabilă şi care rămân viabile, chiar în anumite cazuri transmisibile”, a explicat pentru AFP unul dintre autorii studiului, geneticianul Theo Sanderson.

Concluziile studiului au fost însă respinse de grupul Merck. Potrivit companiei americane, studiul a evidenţiat doar o corelaţie, fără să ateste o legătură de tip „cauză-efect” între tratamentul său şi acele mutaţii.

Autorii studiului s-au bazat pe „asociaţii de circumstanţă”, a declarat un reprezentant al grupului american pentru AFP.