„Politicienii spun mereu: ori mediul, ori economia. E o prostie! Le poți avea pe ambele”. Mesajul unui expert britanic pentru România, după o vară cu peste 40 de grade Celsius

„România este o țară binecuvântată cu foarte multă natură sălbatică. Nu trebuie să vă bazați doar pe o economie extractivă, pe consum de resurse naturale”, este mesajul lui Ed Gillespie, cunoscut antreprenor britanic pe probleme de mediu, într-un interviu pentru Libertatea. „Puteți construi o economie care să-i facă pe oameni cu adevărat fericiți”.  

Ed Gillespie este scriitor, specialist în comunicare, antreprenor de mediu și futurist. 

Talentul lui principal este să preia natura complexă, interconectată și interdependentă a numeroaselor provocări cu care se confruntă lumea, de la schimbările climatice la inovațiile momentului, și să le traducă într-un limbaj facil publicului nespecializat. 

Luna viitoare, Gillespie va participa la Climate Change Summit, unul dintre cele mai mari evenimente din Europa Centrală și de Est dedicat schimbărilor climatice, care va avea loc în București (19-20 octombrie).

Ed Gillespie

Ca să ajungă în România, Gillespie, care evită zborurile din rațiuni de mediu, va schimba mai multe trenuri, alături de fiica sa de 6 ani. Călătoria din Marea Britanie va dura două zile. „Va fi o aventură”, spune optimist. Tot optimist, „prudent optimist”, se arată și când vorbim de măsura în care bătălia pentru salvarea planetei nu e încă pierdută. 

Este și autorul „Only Planet – a flight free adventure around the world”, o carte despre cum a călătorit un an în jurul lumii fără a se folosi de avion.

Mai mult decât tehnologia ne-ar putea ajuta unele principii

Libertatea: Care credeți că este cea mai promițătoare inovație care poate influența gradul de sustenabilitate a viitorului nostru?Ed Gillespie: Dacă ar fi să dau un răspuns legat de tehnologie, ar fi extinderea energiei regenerabile. Lucrez în domeniul schimbărilor climatice de 25 de ani. La început existau doar un pic de energie solară și o energie eoliană foarte experimentală. Azi, energia solară și eoliană se dezvoltă incredibil de rapid. Provocarea stă în modul în care deținem aceste resurse. Ar trebui să fie deținute mai mult de comunități și mai mult de oamenii înșiși. 

Dacă ar fi să dau ca exemplu o inovație culturală, cea mai importantă ar fi să credem cu adevărat în interdependența noastră, în faptul că suntem cu toții în această situație și că putem avea concurență și conflicte, dar când vine vorba de schimbările climatice, fie le rezolvăm împreună, fie vom avea probleme mult mai mari împreună. 

Există o serie de tehnologii interesante, dar la fel de importante sunt empatia pe care o avem unii față de alții, gradul de înțelegere pe care îl putem genera în timp ce navigăm prin ceea ce vor fi niște ani dificili. 

– Și ați văzut progrese din această perspectivă? Vedeți țările, de exemplu, realizând că sunt implicate împreună în această situație? Avem, iată, contextul războiului din Ucraina, nu pare să fie așa. – Nu. Și e o problemă. Dacă mergi la nivel național, nu vedem prea multe progrese. Ne îndreptăm spre o lume mai autoritară. Dar cred că există încă acea legătură umană directă între oameni, care sper că poate începe să zguduie o parte din naționalism.

Războiul din Ucraina e groaznic, 10 milioane de oameni au fost strămutați. Am găzduit un cuplu de ucraineni nouă luni. Există și un fel de ospitalitate pe care oamenii vor să o aducă celor aflați în nevoie. Trebuie doar să extindem acest sentiment. 

Cum s-ar putea dezvolta corect România

– Care sunt principalele provocări pentru sustenabilitate într-o țară ca România? – Toată lumea vorbește de creștere economică. Este vorba de îmbunătățirea standardelor de viață și a calității vieții. În economiile mai mature există o discuție despre descreștere, cum reducem, de fapt, consumul. Din nou, acest tip de mentalitate de tipul „mai puțin înseamnă mai mult”. Cum putem reduce modelele de consum și consumerismul astfel încât acestea să funcționeze în limitele planetare?

Pentru țări precum România, unde poate că încă este nevoie de un anumit grad de dezvoltare, aceasta este o conversație ușor diferită. Dar cealaltă parte a problemei este să nu reproducem greșelile pe care poate le-au făcut alte țări.

România este binecuvântată cu multă natură sălbatică foarte frumoasă, importantă din punct de vedere spiritual și iconic în ceea ce privește biodiversitatea globală, dar este probabil să fie foarte importantă și din punct de vedere economic pentru ecoturism și alte mecanisme care pot ajuta economia românească.

Nu e necesară o economie extractivă, distructivă, care se bazează întotdeauna pe consumul de resurse naturale. Puteți construi o economie bazată pe relații și servicii, care este mult mai dematerializată, dar care le oferă oamenilor lucrurile de care au nevoie: un acoperiș deasupra capului, mâncare sănătoasă, aer curat și toate lucrurile care ne fac cu adevărat fericiți.

– Multe dintre politicile de mediu pe care le avem în România sunt rezultatul faptului că suntem în UE, și nu neapărat o traducere a priorităților publicului pe agenda politică. Așadar, vin mai mult din afara țării și încă ne luptăm să considerăm mediul o prioritate la nivel politic.– Problema este că întotdeauna (politicienii) încearcă să argumenteze că ar fi vorba de una sau de alta: fie economia, fie mediul înconjurător. Și e o prostie, pentru că este foarte clar că putem avea grijă de ambele, dar trebuie să o faci într-un mod diferit.

Mi-aș dori să fim încă în UE. Din perspectiva Marii Britanii, trebuie să ducem aceleași lupte pe care le-am dus timp de 25 de ani pentru a împiedica guvernul să elimine toate legile de mediu pe care UE ne-a ajutat să le punem în aplicare. Cred că una dintre zonele în care Europa poate fi foarte puternică este să se asigure că ne protejăm ecologia interdependentă.

Cum va influența războiul din Ucraina lupta cu schimbările climatice 

– Un război este, evident, o catastrofă din perspectiva mediului. Credeți însă că războiul din Ucraina poate avea și avantaje pentru problemele de mediu?– Cu siguranță. Nu ne dorim niciodată ca războiul să genereze un impact pozitiv, dar cu siguranță pentru Europa, în special pentru Germania, a fost nevoie de o ajustare rapidă dată fiind dependența de petrolul și gazele rusești. Pe termen scurt, întotdeauna va fi dezastru. Dar este și un stimulent uriaș pentru energia regenerabilă. E o ocazie să încercăm să ne uităm la cererea de energie: cum putem reduce cererea de energie astfel încât să fim mai puțin dependenți de combustibilii fosili?

Este o tranziție foarte dificilă, ca și în cazul alimentelor. Ceea ce a făcut Ucraina a fost să impună cu adevărat această idee de interdependență, că suntem conectați și că, indiferent dacă vă bazați pe petrolul și gazele rusești sau dacă vă bazați pe alimente, cereale și ulei de gătit care sunt produse în Ucraina, suntem împreună în asta.

Sper că acest conflict oribil va consolida ideea de interdependență. Nu într-un mod competitiv, ci să fim capabili să împărțim ceea ce avem. 

– Cum ați evalua modul în care comunitatea internațională și Europa, în special, au răspuns la războiul din Ucraina în ceea ce privește problemele energetice și de mediu?– Nu a fost grozav. Aș fi preferat ca totul să se întâmple mai repede. Cred că s-a pus atât de mult accent pe sancțiuni, arme și violență. În același timp, e o situație dificilă și pentru UE, și pentru conexiunea cu NATO și SUA. Pentru că nu întreaga lume este aliniată. Dacă vă uitați la G20 și la țări precum China, dar și India și Brazilia, este foarte complicat, deoarece au puncte de vedere diferite sau încearcă să rămână neutri sau încearcă să nu se implice în mod public, dar se implică în mod privat.

Nu există nicio îndoială că întreaga lume ar avea de câștigat, dacă ar trece mai repede la energia regenerabilă. Cu cât mai repede puteți face ca economii precum India și China, care încă cumpără petrol și gaze rusești, să renunțe la aceste dependențe, cu atât mai bine pentru ele. Dar, de asemenea, veți elimina o mare parte din puterea pe care o are, de fapt, regimul autoritar din Rusia, deoarece aproximativ 75% din veniturile din export ale Rusiei provin din petrol și gaze. 

– Se putea întâmpla asta dinaintea războiului.– Da. Adică, Germania și-a asumat un risc politic. Ceea ce Merkel presupunea era că ai putea să aduci Rusia în familia europeană. Nu chiar în UE, ci în influența europeană mai largă. Și ai face asta prin comerț cu ei. Și, din păcate, acest lucru s-a dovedit a fi un pariu greșit.

Ed Gillespie

Schimbările climatice nu sunt de viitor. Ele au loc acum

– Ca jurnalist, atunci când scriem despre mediu, există o mare probabilitate să nu avem prea mulți cititori. Oamenii au tendința de a se concentra pe probleme pe care le consideră pe termen scurt, imediate: sănătatea, economia. Cum îi ajutăm pe oameni să realizeze că este și ceva ce trebuie să rezolvăm pe termen scurt? – Există o mulțime de lentile diferite pentru a conecta problemele despre care vorbiți, fie că este vorba de sănătate sau de locuri de muncă în economie, la provocarea climatică. Trebuie să reformulăm problema în contextul lucrurilor care îi interesează pe oameni acum. 

Când aveți temperaturi de 43 de grade Celsius, acest lucru are un mare impact asupra sănătății oamenilor. Sunt temperaturi extreme ce pot ucide destul de repede oameni relativ sănătoși. Cred că trebuie să facem legătura între aceste probleme de sănătate și provocarea climatică și să ajutăm oamenii să realizeze că aceste lucruri sunt mult mai imediate. Este aici. Nu este mâine. Ne confruntăm acum cu acest prim val de perturbări, pe măsură ce temperatura a crescut.

Schimbarea de temperatură se apropie de un grad și jumătate. Probabil vom ajunge la un grad și jumătate foarte curând. Dar ceea ce ne așteaptă în momentul de față, cu politicile și angajamentele existente ale guvernelor, este undeva între două grade și jumătate și trei grade de încălzire.

Pe măsură ce crește temperatura, obținem o vreme din ce în ce mai violentă și mai turbulentă. Vedem acest lucru în cazul incendiilor și inundațiilor îngrozitoare din Libia, care ar fi putut ucide 20.000 de oameni. Sau inundațiile din Germania de anul trecut. Se întâmplă acum. Acel termen lung este acum. O simțim deja. 

Sursa de optimism, în ciuda dezastrelor de mediu 

– Cum vă păstrați optimismul?– Optimismul meu este un optimism întunecat. Cred că va fi dezastru. Cred că ne confruntăm cu asta acum. Dar există loc pentru un alt tip de speranță. Cred că dacă nu mai încercăm să protejăm acest sistem, cel pe care îl avem în vigoare, dacă acceptăm că va trebui să se schimbe în mod inevitabil și dacă credem că ceva mai bun ar putea fi construit din epavele, ruinele și rămășițele lui, atunci există o sursă pentru un optimism prudent. 

Ne-am mai schimbat sistemele și înainte. Am trecut prin dezastre, poate nu la fel de sistemice la nivel global, dar am găsit o cale de ieșire. De aici vine lumina pentru mine. Așa vom trece prin anii următori într-un mod care să păstreze intactă cea mai bună parte a umanității noastre.