Sectorul public din România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: aproape 90% dintre angajații săi se supraevaluează în ceea ce privește competențele digitale.
Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP pe un eșantion de aproximativ 5.200 de persoane din sistemul de stat dezvăluie că mulți confundă abilitățile de bază, cum ar fi navigarea pe internet, cu competențele digitale avansate.
Confuzia între competențe de bază și avansate la bugetari
Din totalul celor 1.477 de persoane care se autoproclamă avansate în competențe digitale, majoritatea (1.285) consideră că navigarea eficientă pe internet îi încadrează în această categorie. Doar 140 dintre respondenți au menționat abilități de programare și dezvoltare de aplicații, care ar constitui, într-adevăr, competențe avansate. Această discrepanță între autopercepție și realitatea abilităților digitale este un semnal de alarmă, indicând nevoia stringentă de a recalibra înțelegerea competențelor necesare în era digitală.
Implicațiile pentru sectorul bugetar
Consecințele acestei supraestimări sunt semnificative, ducând la o subestimare a necesității de formare și îmbunătățire a competențelor. În sectorul privat, astfel de erori de autoevaluare ar putea avea repercusiuni grave, inclusiv pierderea locului de muncă. În contrast, în sectorul public, această situație pare să fie mai puțin penalizată, creând un mediu în care autocomplacerea poate fi mai dăunătoare decât încurajatoare.
Situația României în context european
La nivel european, România se află pe o poziție nesatisfăcătoare, doar înaintea Bulgariei, în privința competențelor digitale de bază ale angajaților economic activi. Această situație este subliniată de datele Eurostat și arată nevoia acută de îmbunătățire a pregătirii digitale a forței de muncă.
Opinia specialiștilor
Specialiștii IT subliniază că adevăratele competențe digitale avansate presupun o gamă mult mai largă de abilități, de la programare și dezvoltare software, până la analiza și interpretarea datelor și cunoștințe avansate de securitate cibernetică. Aceste competențe sunt vitale pentru a naviga într-o lume modernă și digitalizată și ar trebui continuu dezvoltate, nu doar enumerate ca atare.
Descoperirile studiului APSAP pun în evidență un decalaj între ceea ce sectorul bugetar român consideră a fi competențe digitale avansate și realitatea pieței muncii. În timp ce în mediul privat un astfel de decalaj ar putea duce la repercusiuni serioase, în sectorul public pare să creeze un teren fertil pentru stagnare și autosatisfacție. Este imperativ ca instituțiile publice să recunoască această problemă și să lucreze pentru a îmbunătăți nivelul de pregătire digitală, în linie cu nevoile actuale ale societății și economiei.
