ActiveWatch a lansat pe 17 noiembrie un raport despre „locuirea precară și locuirea socială în București”, în parteneriat cu Fundația Parada. Documentul prezintă greutățile cu care se confruntă persoanele aflate într-o stare de „sărăcie locativă” în capitala României, dar și piedicile puse de către autoritățile locale când vine vorba de alocarea unor locuințe sociale.
De exemplu, la sectorul 3, o persoană care lucrează în administrația publică centrală sau locală are mai mari șanse la o locuință socială decât o persoană cu dizabilități.
Primăria Sectorului 3 (PS3) a alocat doar 22 locuințe sociale în perioada 2010-2022, dintre care 20 în 2010, arată raportul „Locuirea precară și locuirea socială în București”, realizat de către Active Watch, în parteneriat cu Fundația Parada, lansat pe 17 noiembrie.
În perioada respectivă au fost înregistrate 7.741 de dosare pentru locuințe sociale.
În schimb, aceeași primărie a investit a investit un total de peste 133 de milioane de euro în Hala Laminor, în care Robert Negoiță a depozitat zeci de palmieri, a dezvăluit recent Libertatea
22 de locuințe sociale atribuite în 12 ani în Sectorul 3. Sursă: Raportul „Locuirea precară și locuirea socială în București”
Lucrurile sunt similare și în alte sectoare.
Primăria Sectorului 6 a atribuit 21 de locuințe în 12 ani, la 4.902 de dosare înregistrate.
Primăria Sectorului 5 a dat 21 de locuințe în aceeași perioadă, la 420 de cereri.
Primăria Sectorului 4 nu a transmis situația centralizată.
Primăria Sectorului 3 a alocat 22 locuințe sociale în perioada 2010-2022, la 7.741 de cereri.
Primăria Sector 2 a acoperit, din 2010 și până în 2022, 1,2% din necesarul de locuințe sociale: 130 de locuințe atribuite la 10.746 de cereri.
Din 2010 și până în 2022, Primăria Sector 1 a acoperit 7,7% din numărul total de dosare înregistrate, precizează raportul. A alocat 901 locuințe sociale, la 11.694 de dosare înregistrate.
Raportul integral „Locuirea precară și locuirea socială în București”, care cuprinde mărturii a 30 de persoane care locuiesc în condiții extrem de precare în București, dar și numeroase date despre locuirea socială în capitala României poate fi descărcat aici. Autoarea documentului este Irina Zamfirescu.
Ce sunt locuințele sociale
„Locuința socială este locuința care se atribuie cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței”, precizează legea 114/1996.
Altfel spus, e vorba de locuințele publice alocate unor persoane care nu s-ar descurca să plătească o chirie de pe piața liberă. De exemplu, o mamă singură cu 3 copii, care are salariul minim.
În total, Primăria Municipiului București (PMB) a atribuit 403 locuințe sociale în perioada 2010 – 2022, notează același raport. Dintre acestea, 114 sunt apartamente în imobilul din Prelungirea Ghencea care nu este finalizat. Ceea ce înseamnă că PMB a dat în folosință, de facto, 289 de apartamente în 12 ani. Sau o medie de 24 de locuințe pe an.
Cererea este mult mai mare. La nivelul întregului oraș (Primăria Municipiului București și sectoare), erau înregistrate 14.262 de solicitări de locuințe sociale, în luna iulie, precizează raportul.
Mai mari șanse la o locuință socială pentru un funcționar decât o persoană cu dizabilități
Criteriile pentru atribuirea unei astfel de locuințe sociale sunt stabilite la nivel de consilii locale. În funcție de aceste criterii, persoanele care aplică pentru o locuință socială primesc un punctaj. Cu cât punctajul e mai mare, cu atât crește șansa ta de a primi o locuință.
„Criteriile de alocare a locuințelor stabilite de unele Consilii Locale dezavantajează tocmai unele grupuri vulnerabile”, dezvăluie raportul „Locuirea precară și locuirea socială în București.
<strong>De exemplu, la sectorul 3, „pentru „o persoană care lucrează în administrația publică centrală sau locală se acordă 30 de puncte (acest punctaj e maxim în această grilă)”, arată raportul. De asemenea, o persoană cu studii superioare primește 15 puncte. În schimb, un tânăr provenit din sistemul de protecție a copilului primește 5 puncte. O persoană cu dizabilități (grad 1), 10 puncte. </strong>
La sectorul 2, persoanele cu handicap grav primesc 20 de puncte, familiile cu 3 copii sau mai mulți primesc 30 de puncte. În paralel, o persoană cu două licențe sau cu studii postuniversitare primește 40 de puncte.
O decizie Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a arătat că „Primăria Sectorului 2 a inclus mai multe criterii de punctaj care dezavantajează şi exclud persoanele defavorizate/marginalizate, persoanele cu riscul cel mai mare de sărăcie şi marginalizare, introducând drept criteriu şi punctând disproporţionat faţă de alte criterii nivelul de educaţie al solicitantului”, adaugă raportul.
PS2 a pus însă în dezbatere publică o nouă grilă de punctaje în luna august 2023.
