Compania Gabriel Resources spune într-un comunicat că analizează decizia împreună cu consilierii săi juridici pentru a-şi evalua opţiunile, luând în calcul inclusiv posibilitatea de a contesta decizia prin intermediul procedurii de anulare prevăzute de Convenţia ICSID.
“Considerăm că decizia majorităţii este profund greşită. Aşa cum a recunoscut arbitrul disident, intervenţia politică susţinută a Guvernului României în drepturile contractuale ale Gabriel a împiedicat dezvoltarea unui proiect minier emblematic deţinut în parteneriat cu statul. Vom avea nevoie de timp pentru a ne evalua opţiunile, dar ne grăbim să înregistrăm aprecierile noastre sincere faţă de acţionarii noştri pentru sprijinul şi răbdarea lor de nezdruncinat pe parcursul acestui proces prelungit. Dorim, de asemenea, să ne exprimăm recunoştinţa faţă de conducerea noastră serioasă şi harnică şi faţă de echipa de angajaţi, din România şi din străinătate, care şi-au dedicat o parte semnificativă a carierei lor pentru dezvoltarea proiectului, cu convingerea sinceră că acesta era în interesul ţării”, a transmis Anna El-Erian, preşedinte al Gabriel Resources.
La rândul său, Dragoş Tănase, CEO al Gabriel Resources, şi-a expimat regretul că „România, economia şi cetăţenii săi au ratat oportunitatea de a beneficia de acest proiect minier. Vom studia în detaliu decizia Tribunalului înainte de a ne evalua următorii paşi”, a promis oficialul, într-un comunicat citat de Yahoo Finance.
Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) al Băncii Mondiale a emis vineri o decizie prin care a respins, cu o majoritate de doi la unu, cererile de arbitraj depuse de companie împotriva Guvernului României în legătură cu investiţiile sale în proiectul minier de aur şi argint de la Roşia Montană. În plus, Tribunalul a acordat României aproximativ 10 milioane de dolari SUA pentru onorariile şi cheltuielile juridice suportate în legătură cu apărarea sa în instanţa de arbitraj.
Opinia disidentă la decizia de vineri a ICSID a fost exprimată de judecătorul Horacio A. Grigera Naón din Argentina.
Sentinţa este obligatorie pentru părţi.
