Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” a atras mii de oameni în minivacanța de 1 decembrie. Sute au rămas pe dinafară, însă mai pot vizita expoziția până pe 28 ianuarie 2024.
Piețele timișorene se parcurg ușor. Cu o adiere de portanță după codul galben de vânt de Ziua Națională, dimineața zilei de 2 decembrie începe repede. E 8.45 și, din colțul Pieței Unirii, ultima din șir, se vede deja coadă. Sunt fix 57 de oameni care stau în fața ușilor mari, albe și închise ale Muzeului de Artă din oraș.
Aici, din 30 septembrie 2023 și până pe 28 ianuarie 2024, are loc expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”.
Practic, fără luni și marți, minus alte șase zile – cele din preajma Crăciunului și Revelionului – au fost și vor fi 81 de zile de vizitat. Ori circa 1.000 de bilete zilnic, aproximativ 81.000 de vizite, spre dublu față de majoritatea concertelor ținute pe Arena Națională din București.
Însă în minivacanța 30 noiembrie – 3 decembrie 2024, la intrarea în muzeu s-au făcut cozi imense. De Ziua Națională, după o coadă de 200 de persoane, la prânz era sold-out.
De ce?
Cum se vând biletele
Organizatorii au luat decizia de a vinde 60% din bilete online și 40% dintre bilete fizic. Adică oricine a verificat site-ul și nu mai vede tichete disponibile pentru ziua dorită, chit că se anunță una plină, își poate încerca norocul direct la casă.
Două bilete costă 176 de lei
În medie, cam 400 de bilete pe zi sunt alocate vânzării „la ghișeu”, unde vii și îți iei bilet la ora dorită. Sau, dacă e îmbulzeală, la ce oră mai prinzi. Tot pe ore (pe jumătăți de oră) se iau biletele și în online.
Practic, nu există sold-out până nu ți se zice la coadă că s-a vândut tot în ziua respectivă.
Online, pe 3 decembrie dimineață, următoarea zi cu bilete disponibile era 23 decembrie.
În fiecare zi, ghișeul se deschide la 10 dimineața, când există deja două cozi. Coada de bilete fizice, încă necumpărate, și coada celor care au fost repartizați, în online, de la 10.
Coada de vizitatori, la ora 10
Sâmbătă, 2 decembrie, la ora 10.00, coada era deja de circa 300 de persoane.
„Trebuia să venim la 8!”
Cu o oră înainte, pe la 9, 9 și puțin, apar primele discuții în contradictoriu între turiști „Ți-am zis eu că e târziu la 9, trebuia să venim la 8!”. Îți dai seama că sunt turiști pentru că întreabă, în scurtă vreme, „care piață e asta”.
E cea a Unirii, proaspăt renovată și restaurată în ultimii ani. Ea cuprinde multe atracții pentru fotografi profesioniști, amatori și story-uri de Instagram: Catedrala Romano-Catolică Sf. Gheorghe, Palatul Bruck – cel cu farmacie la parter încă din 1898, acum cu o reclamă stridentă, care-i strică din farmec – sau Palatul Episcopal Sârb.
„Zona VIP” și numele șefului CJ
În față, oamenii țin locul ca la o coadă la butelie. „Bine ai venit la zona VIP!”, e primit un bărbat, care se minunează de ce coadă e în spate.
Trecători și oameni din coadă uită de frumusețea pieței și pozează coada. E 9.30, mai e jumătate de oră până se deschid porțile, dar jumătate de piață e plină.
Coada se duce hăt, departe, până spre sediul PNL Timiș, rampă de lansare pentru Cristian Bușoi, europarlamentarul cu deplasări în Qatar, Nicolae Robu, ex-primarul care mănâncă dude, sau Alin Nica. Ultimul cu numele omniprezent, căci expoziția e finanțată de Consiliul Județean condus de el.
Cu jumătate de oră înainte de deschiderea expoziției, o angajată a muzeului iese și aranjează lumea. „Gravidele, copiii sub 5 ani, persoanele cu dizabilități, în față, vă rog. Stați liniștiți, la dumneavoastră nu o să fie probleme, prindeți bilet”, asigură femeia un grup aflat undeva pe la poziția 80-90.
Oare?
„Intrușii”, goniți
Imagini cu coada pe 2 decembrie, la ora 9:42
Se face 10, iar coada înaintează un metru. Pe la 10.30 înaintează încă doi-trei. E tensiune și nerv. Sunt mulți turiști veniți la Timișoara, majoritatea nu au planuri să revină în oraș prea curând, iar zvonurile din față nu sunt foarte bune.
Nimeni nu iese cu update-uri, iar suspiciunile îi fac pe oameni să reacționeze negativ. Oricine se oprește și zăbovește în față, nefiind recunoscut de coada deja formată, are parte de priviri încruntate.
Unii se avântă și intră în clădire „pentru a pune o întrebare”, lumea protestează. Fără să prindem începutul micului scandal, auzim doar motivul tulburării din discuția între un om de la coadă și o angajată a muzeului. „Se bagă în față că pune o întrebare și pleacă cu bilet! Chiar așa?”.
Update: la 11 mai erau 100 de tichete
Cazurile sunt rare, alții spun că vor să meargă „în restul muzeului, că la expoziție am fost”, însă murmurul mulțimii îi convinge că „hai să venim mai târziu, când s-o termina coada”.
Însă, până la urmă, pe la 11.00, vine un update. O femeie iese cu un bilet și spune că mai sunt doar 100 de tichete.
Cum?!
Matematică, teorie, OLX
Încep calculele. „Păi 300 împărțit la 50 vine 6. Înseamnă că ori au cumpărat toți câte 6 bilete, ori s-au dat pe sub mână!”.
Lumea e din ce în ce mai nervoasă. Apar teoriile conspirației. Uite, pe OLX a pus deja cineva două bilete la vânzare. Se face bișniță, domnule! Verificăm. Da, apare rezultat Google cu două bilete – 2 decembrie 2023, însă anunțul nu mai este valabil.
Și-atunci, totuși, cum?
Omul căruia îi pleacă trenul
La 11.30, reușim să intrăm în micuța încăpere unde două doamne vând bilete. Și e o ceartă.
„Degeaba vă certați cu mine, domnule, eu vând bilete pentru restul muzeului, doamna e de la firma care se ocupă de Brâncuși”, spune una dintre femei.
Bărbatul e furios. A stat aproape 3 ore la coadă și a primit pentru ora 17.30, când pe la 17.00 are trenul de plecare. Casiera îi spune să nu se mai certe cu ea, că nu are nicio vină. Îi sugerează că și ea e abandonată în fața valului.
Bărbatul nu se poate abține. „Nu mă cert, doamnă, cu dumneavoastră, mă cert cu situația!”. Și pleacă.
Peste 300 de bilete pentru 60 de persoane
„Nici nu prea putem să îi băgăm mai repede”, ne va spune, mai târziu, cineva de la pază. „Oamenii vin la tine și spun că au bilet de la 14, dar au treabă. Îi lași de la 13, hai, și apoi te trezești cu ei că stau două ore pe la expoziție să facă poze și iese îmbulzeală”.
La ora 11.30, când ne luăm biletele, întrebăm câte mai sunt. 63, ni se zice prima oară. Apoi, într-o discuție între angajați, se vorbește de 60. Un sfert de oră întârziere și, cel mai probabil, coada s-ar fi oprit în fața noastră.
Biletele costă 88 de lei, preț întreg, 100 de lei și pentru restul muzeului, 55 de lei pentru pensionari, 22 de lei pentru studenți și gratuit pentru minori.
Și mai punem o întrebare. Cum de s-a ajuns într-o oră și jumătate la 340 de bilete vândute la cele circa 60 de persoane din fața noastră?
Răspunsul e sincer: nu există limită de cumpărare, oricine poate lua câte bilete vrea.
Ce lucrări sunt expuse
Panoul care îi primește pe vizitatori
Noi prindem de la 17.30, unul dintre ultimele intervale orare. Pe bilet scrie clar: totul până la 17.59.
Așa că la 17.25 suntem jos, scanați și apoi urcați până la etajul doi.
Ziarele vremii din SUA, prezentând procesul lui Brâncuși
Aici, expoziția, care înșiră opere din diferite perioade ale lui Brâncuși, place. Sunt lucrări adunate de la multe muzee și colecții din România și din străinătate, de la centrul Pompidou din Paris sau Tate Londra.
Pasărea din văzduh, expusă la Timișoara
„De la operele create sub influența învățământului de la Școala de Arte Frumoase din București la confruntarea cu sculptura lui Rodin și până la decizia sa radicală de a abandona modelajul pentru a adopta metoda șlefuirii directe”, se spune pe site-ul expoziției.
Piatra de hotar, adusă de la Pompidou – Paris
Mai simplu, există și „Sărutul”, poate fi văzută și „Piatra de Hotar”, adusă de la Pompidou, dar și cunoscutele „Danaida”, „Pasărea în văzduh”, „Măiastra” sau „Peștele”.
Sărutul, expus și la București în această toamnă
Alături de ziarele vremii din SUA, care puneau la îndoială faptul că sculpturile lui Brâncuși sunt „artă”. Asta până la procesul câștigat de sculptor.
Una dintre domnișoarele Pogany, adusă de la Craiova
Sens unic de deplasare
Totul nu pe repede-înainte, căci nu te grăbește nimeni, însă doar pe înainte – ți se atrage atenția că ieșirea „este încolo” pentru a nu te întoarce către o încăpere anterioară.
„Am primit instrucțiuni clare, tocmai pentru a se evita îmbulzeala, să fie sens unic de deplasare. Vă dați seama că ne-am trezit cu oameni care au spus că vor s-o ia de la capăt, că uitaseră să pozeze ceva. Dar nu puteam. Să nu fie îmbulzeală”, ne va explica, la ieșire, un alt om de la pază.
Mult spus îmbulzeală. Care-a fost doar în fața muzeului în zilele libere de la început de decembrie.
