Cele 12 hectare de vegetație de pe terenul retrocedat din Parcul IOR continuă să dispară ba în incendii, aproape 20 în ultimii doi ani, ba sub lamele drujbelor, ori se usucă brusc, în mod misterios, după ce le apar găuri la rădăcină. Deși înainte de 2020 era o zonă bogată în verde, acum locul este gol și pârjolit. În timp ce oamenii se revoltă, primarul de sector, Robert Negoiță, îl ceartă, pe Facebook, pe Nicușor Dan.
Miroase încă a ars în Parcul IOR în ultima dimineață de august. Iarba făcută cenușă în incendiu cu câteva zile înainte scrâșnește sub tălpi și de jur-împrejur zac crengi uscate și cioturi negre de copaci.
„De ce ar arde doar aici și în alte locuri nu? De ce nu se aprinde în altă parte, ci doar aici? M-am uitat cu groază să nu usuce și platanii cei mai vechi”, spune o femeie din parc, parcă pentru sine, privind către pata neagră de pământ din apropierea stației de metrou Titan, în sectorul 3 al Capitalei.
De ce arde Parcul IOR?
4.000 de metri pătrați de vegetație au ars marți, 29 august. Au mai ars câteva mii și înainte: 17 incendii au avut loc doar în ultimii doi ani pe porțiunea aflată în proprietate privată. Cel mai grav dintre ele a avut loc în august anul trecut, când au ars aproximativ 5.000 de metri pătrați de vegetație uscată și arbori.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență face anchetă pentru a stabili cauza incendiului din 29 august, însă, de ceva timp, spațiul verde a fost distrus sistematic.
După incendiul de marți, șeful Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) a reacționat pe Facebook și a spus, citând din lege, că proprietarii terenului trebuie să răspundă pentru ce s-a întâmplat în IOR.
„În ultimii ani, au fost zeci de incendii, tăieri de arbori și nenumărate semnale publice, din partea locuitorilor din zonă, în privința stării dezastruoase în care a ajuns unul din cele mai cunoscute parcuri din București, în urma retrocedării unei suprafețe de 12 hectare din acest perimetru”, a spus șeful ANPM, Laurențiu Păștinaru.
Proprietarii de terenuri trebuie să prevină arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor și vegetației, altfel riscă amendă de la 7.500 de lei la 15.000 de lei, pentru persoanele fizice și între 50.000 de lei și 100.000 de lei, pentru cele juridice. „Legea nu se negociază, iar aplicarea ei nu poate fi amânată la nesfârșit, prin contestații!”, a mai scris Păștinaru.
Cum a pierdut Primăria Sectorului 3 un sfert de parc
Cele 12 hectare masacrate, despre care Libertatea a relatat pe larg în primăvară, aparțin în acest moment unei femei de 88 de ani, căreia i-au fost retrocedate în 2005, cu o decizie definitivă a Curții Supreme de anul trecut.
Primăria Sectorului 3 a pierdut terenul pentru că nici ea, nici Primăria Capitalei nu au putut demonstra că acolo este un parc. În Planul Urbanistic General, documentul principal de amenajare urbanistică a orașului, cele 12 hectare apar ca suprafață construibilă, nu ca spațiu verde.
Aleile bătătorite de pietoni din zona retrocedată.
Însă în imaginile de pe Google Maps și din Google Earth dinainte de 2020 se văd alei, iarbă, mobilier urban, toate elementele care construiesc un parc, în definiția administrativă.
Copaci tăiați cu drujba și otrăviți cu benzină
Odată intrat în proprietate privată, toamna trecută, spațiul verde nu a mai fost întreținut, iar de la începutul anului, zeci de copaci au fost tăiați, unii chiar cu drujba sub ochii Poliției Locale, rămânând în urma lor doar niște cioturi și crengi uscate aruncate pe jos.
Localnicii spun că au văzut mai multe camionete cu lemn plecând din parc. Arborii rămași în picioare s-au ales cu găuri mari la bază, perfect rotunde și îndreptate adânc spre rădăcini. Specialiștii consultați de Libertatea au spus că este o practică întâlnită în păduri pentru a omorî copacii, infectându-i la bază cu erbicid, benzină sau apă cu sare, toate trei soluțiile având același rezultat: uscarea copacului, până la căderea scoarței.
Mulți dintre copaci au găuri la bază, către rădăcini
În ciuda protestelor și reclamațiilor locuitorilor din sectorul 3, care au alertat în mod repetat Poliția Locală, aceasta a dat doar câteva amenzi făptașilor pentru tăierea copacilor fără autorizație. Iar suma este infimă, 100 de lei de copac pentru persoane fizice, care se reduce considerabil dacă amenda este plătită în 15 zile: 25 de lei.
„Sunt aici, pe teren privat, fac grătar și am tăiat doi pomi. Mi-am luat amendă pe ăia doi pomi, mi-am asumat-o. A dat – trăiască domnul Negoiță! – 25 de lei de pom”, spunea un tânăr în fața polițiștilor locali la sfârșitul lunii aprilie, după ce a fost filmat tăind cu drujba un arbore.
Arbori tăiați în zona retrocedată
Pentru incendiile din trecut nu a fost găsit niciun vinovat. Pompierii au ajuns la concluzia că de vină pentru „incendierea terenului viran” a fost neglijența.
Consiliul Local Sector 3 a cerut PMB să-i exproprieze pe proprietari
Măsurile pentru sancționarea, dar și prevenirea incendierilor și defrișărilor Parcului IOR s-au oprit la amenzile simbolice.
Două instituții au dat amenzi pentru tăierile de copaci în perioada 2021-2023, în București: Garda de Mediu, de 35.000 de lei, și Poliția Locală a Capitalei, de aproape 975.000 de lei, potrivit unor răspunsuri ale instituțiilor la solicitarea Libertatea.
Amenzile au fost date inclusiv pentru defrișările de pe terenurile private pentru că nimeni nu poate tăia copaci după bunul plac, fără aviz. Pentru IOR, Poliția Locală de sector a dat undeva la 20 de sancțiuni.
Dar distrugerile din IOR nu s-au oprit.
În iunie anul acesta, Consiliul Local Sector 3 a cerut Primăriei Capitalei, printr-o hotărâre, să exproprieze cele aproape 12 hectare retrocedate din Parcul IOR, astfel încât să preia apoi terenul primăria de sector și să-l amenajeze ca spațiu verde.
Nicușor Dan: Expropierea ar costa 66 de milioane de euro, se verifică retrocedarea
În primăvară, Primăria Capitalei a început să verifice dacă retrocedarea celor 12 hectare din IOR s-a făcut sau nu legal. Nicușor Dan a spus recent, într-o ședință de Consiliu General, că primăria este „foarte aproape de a avea o concluzie”. Expropierea ar costa 66 de milioane de euro, a mai spus edilul.
Tot din iunie, există o <a href=”https://www.primarie3.ro/images/uploads/consiliu_local/HCLS3_nr._263_din_15_.06.2023.pdf”>hotărâre de consiliu</a> ce stabilește că Poliția Locală Sector 3 trebuie să instaleze un echipaj permanent pe terenul retrocedat, pentru supraveghere. Locuitorii din zonă spun că hotărârea nu a fost pusă în aplicare.
Activiștii de mediu se luptă în instanță
Între timp, locuitorii din sectorul 3, Fundația Eco-Civica și Greenpeace, care au militat continuu în ultimele luni pentru salvarea parcului, au mutat bătălia în instanță. ONG-urile au dat-o în judecată pe proprietara parcului și i-au cerut să oprească distrugerile.
Întâi prin ordonanță președințială, proces pierdut în primă instanță, apoi pe fond, la Tribunalul București – aici au cerut proprietarei să asigure paza spațiului și să-l aducă în starea inițială. Următorul termen este la jumătatea lunii septembrie.
Mai mulți consilieri locali, precum și viceprimarii Horia Tomescu, de la PMB, și Lucian Judele, de la sectorul 3, au depus plângere penală pentru distrugere.
Dan Trifu, vicepreședintele Eco-Civica, vorbește despre „agresiunile rechinilor imobiliari” care „au reușit să obțină spații verzi retrocedate”. „Lupta noastră este cu autoritatea, dar și cu rechinii imobiliari în egală măsură. Și mai luptăm și cu mentalitatea românească, implicarea asta civică lipsește cu desăvârșire”, spune activistul, într-o discuție cu Libertatea.
Dan Trifu, Eco-Civica
„Distrugi o zonă de peste 10 hectare de vegetație pentru niște castele gonflabile”
Pe terenul defrișat din IOR au răsărit încă de toamna trecută niște tobogane gonflabile, o saltea și căsuțe de lemn, iar proprietarii – sau chiriașii – au anunțat, printr-un panou, că vor să facă acolo parc de distracții.
Panoul nu mai există acum, dar au rămas toboganele, parte din viitorul parc de distracții „Disney Mania”. Panoul nu stabilea o dată de începere a acestor amenajări și nici nu scria pe el în baza căror certificate sau autorizații vor fi montate construcțiile.
Însă se menționa că proiectul o să fie gata în trei ani, timp în care, promiteau administratorii zonei, nu va fi restricționat accesul acolo: „Ne dorim ca cetățenii noștri să se bucure în continuare de parc și de frumusețile naturii, iar proiectul va fi într-o continuă dezvoltare. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat pe întreaga perioadă în care vom transforma această porțiune în parc”.
Pentru bucata respectivă de parc sunt emise trei certificate de urbanism, potrivit informațiilor de pe site-ul Primăriei Sectorului 3, dar niciunul pentru un parc de distracții.
,,Nu este motiv suficient cât să distrugi o zonă de peste 10 hectare de vegetație pentru niște castele gonflabile, tiribombe și alte nebunii care ar adăuga doar la poluare și la disconfortul zonei”, se plânge o localnică cu care a discutat Libertatea. Ea crede că adevăratul motiv pentru distrugerile din IOR nu este parcul de distracții, ci construirea unor blocuri sau spații comerciale. „Chiar ne credeți proști?”, se revoltă femeia la adresa autorităților din sector.
Negoiță, live-uri din IOR: „Dau foc ticăloșii. Unde e domnul primar?”
Pe Facebook, primarul sectorului 3, Robert Negoiță, este foarte critic la adresa „acestor ticăloși” care au defrișat și ars IOR-ul.
„A ars iară. Evident că dau foc ticăloșii aici. Evident că vor să distrugă vegetația. Uitați cum au pârjolit acești ticăloși”, a reacționat pe Facebook Negoiță, a doua zi după ultimul incendiu. „Lăsați prietenia cu ticăloșii, domnule Nicușor Dan. Ce căutați acolo (la PMB, n.r.) dacă nu aveți curaj? Plecați de-acolo dacă nu aveți curaj”, a mai spus el, invitându-l pe Nicușor Dan la o discuție în Parcul IOR în 31 august.
În comentarii, nu toți bucureștenii sunt convinși. „Chiar ne credeți proști, domnule primar?”, a scris cineva. „Unde este Poliția Locală? Scoateți-i pe teren”, a scris altcineva. „Dar dumneavoastră de ce nu ați montat camere de supraveghere?”, a comentat un alt utilizator.
Nicușor Dan nu a fost la întâlnirea solicitată de Negoiță, dar primarul sectorului 3 a vorbit în fața camerelor de televiziune și a unor localnici, majoritatea susținători. „Îl vedeți pe primarul general? E la frizer? Înseamnă că întârzie, că e de muncă”, a râs el. După ce un localnic cu o pancartă pe care scria „Salvați spațiul verde!” l-a întrebat de ce nu a făcut un punct fix de poliție locală, Negoiță a răspuns că și-a trimis Nicușor Dan susținătorii.
Grupul de susținători din jurul lui Negoiță a început să-l huiduie pe primarul Capitalei.
O soluție pentru salvarea spațiilor verzi, revenirea la Codul Silvic vechi
La distrugerile masive de arbori în București a ajutat și modificarea Codului Silvic după 2020, arată activiștii de mediu. Până atunci, orice arbore făcea parte din vegetația forestieră și se afla sub regim silvic. Acesta prevedea că „tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică”, adică dosar penal.
Acum nu mai există această răspundere pentru tăierea de copaci fără autorizație în intravilan, iar sancțiunile, achitate rapid, rămân la cei 25 de lei. Adică s-a scos partea „din vegetația forestieră din afara acestuia” din Codul Silvic. Amenda pentru tăierea din pădure este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni până la 3 ani sau cu amendă.
Activistul de mediu Dan Trifu spune că până să se scoată zonele verzi urbane din Codul Silvic, făptuitorilor le era greu să taie copaci, pentru că ONG-ul său făcea plângeri penale de fiecare dată „și normal că riscai pușcăria până la șase-șapte ani pentru tăieri de peste 30-50 de metri cubi, ceea ce se întâmplă și în Parcul IOR”.
Deși Guvernul și Parlamentul au avut o mulțime de sesizări în legătură cu haosul produs de defrișări, legea nu s-a modificat. Inclusiv după incendiul recent, Eco-Civica a trimis o scrisoare deschisă premierului Marcel Ciolacu și ministrului mediului, Mircea Fechet, prin care le cere să reintroducă spațiile verzi din oraș în Codul Silvic.
Mai puțin de un copac pentru fiecare bucureștean
Mulți locuitori ai zonei, adunați într-un grup civic, au crescut împreună cu parcul și nu le vine să creadă cât a mai rămas din el. Un localnic spune, mai în glumă, mai în serios, că Negoiță vrea să planteze palmieri pe terenul retrocedat.
O altă localnică s-a mutat în pandemia de COVID-19 împreună cu soțul său lângă parc, care devenise refugiul lor pe perioada restricțiilor.
„A fost elementul care ne ajuta să nu ne ieșim din minți și petreceam toate zilele noastre aici. Copacii pe care în pandemie îi fotografiam cu flori și frunze înverzite acum sunt uscați și trece soarele foarte bine printre ei”, afirmă ea.
Bucureștiul este printre capitalele europene cu cel mai puțin spațiu verde raportat la suprafață: 6%. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății, chiar 50 de metri pătrați.
Un raport al Platformei de Mediu pentru București estimează că pentru fiecare bucureștean există doar 0,88 de copaci.
