Presiunile inflaționiste în creștere riscă să transforme problemele economice ale Rusiei în probleme politice, au explicat analiștii, care observă că greutățile de zi cu zi aduc războiul din Ucraina pentru prima dată în atenția multor ruși, spun economiștii citați de Washington Post.
Săptămâna trecută, când Vladimir Putin li s-a adresat oficialilor din guvern, după o perioadă complicată în care rubla rusă s-a prăbușit la minimul ultimelor 16 luni în raport cu dolarul american, președintele a avut un ton încrezător. Economia rusă, a spus el, era din nou în creștere, iar salariile cresc și ele.
Dar în ciuda bravadei, el nu a putut evita problemele care amenință totuși economia, pe măsură ce sancțiunile occidentale mușcă tot mai adânc.
„Datele obiective arată că riscurile inflaționiste sunt în creștere, iar sarcina de a ține în frâu creșterea prețurilor este acum prioritatea numărul unu”, a declarat președintele, cu o notă de tensiune în voce.
„Le cer colegilor mei din guvern și din Banca Centrală să țină situația sub control constant”, a spus liderul de la Kremlin.
Creșterea rapidă a prețurilor, cauzată de devalorizarea rublei și de cheltuielile militare tot mai mari, aduc războiul din Ucraina pentru prima dată în atenția multor ruși, spun economiștii.
„Poporul rus s-a izolat de aceste evoluții politice, dar rata inflației este ceva de care nu se poate izola”, a explicat pentru Washington Post Janis Kluge, economistă la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate.
„Este un mod în care politica intervine cu adevărat în viața lor, iar aceasta este partea care îngrijorează conducerea rusă. Pentru că nicio propagandă nu va face ca acest lucru să dispară”, a spus ea.
Rușii își reduc cheltuielile
Banca Centrală a Rusiei preconizează că inflația va ajunge la 6,5% până la sfârșitul anului 2023.
Dar economiștii cred că devalorizarea rapidă a rublei ar putea alimenta o nouă creștere a prețurilor în următoarele 3 până la 6 luni, iar rata inflației ar putea depăși 10% până la sfârșitul anului, chiar dacă Banca Centrală a majorat rata dobânzii cheie, în prezent ajunsă la 12%.
În condițiile în care importurile reprezintă încă până la 40% din coșul mediu de consum al rușilor, două sondaje recente au arătat că cetățenii au început deja să reducă cheltuielile.
Unul publicat la 16 august de cea mai mare agenție de cercetare de piață din Rusia, Romir, a constatat că 19% dintre respondenți au început să reducă achizițiile de bunuri de bază, cum ar fi pasta de dinți, detergentul de rufe și alimentele în iulie, comparativ cu 16% în luna precedentă.
Oficialii ruși se luptă cu consecințele economice ale războiului
Devalorizarea rublei este, în mare măsură, rezultatul sancțiunilor impuse exporturilor de energie ale Rusiei la sfârșitul anului 2022, când UE a interzis majoritatea importurilor de petrol rusesc, iar statele G7 au impus un plafon de preț pentru vânzările de țiței rusesc (60 de dolari pe baril).
Chiar dacă exportatorii ruși de petrol și-au continuat parțial activitatea, desfășurând flote fantomă care încearcă să ocolească restricțiile, măsurile, combinate cu o reducere drastică a exporturilor de gaz rusesc către Europa, au privat bugetul Moscovei de o sursă importantă de venituri.
Concret, veniturile din exporturile de energie au scăzut cu 47% în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, scrie Washington Post.
În același timp, întoarcerea Rusiei la canalele gri de import – prin țări precum Turcia, China și statele din Asia Centrală – au readus importurile la nivelurile de dinainte de război, punând și mai multă presiune asupra rublei.
Oficialii ruși se luptă acum cu consecințele economice ale războiului, spun analiștii.
Guvernul și-a dublat ținta de cheltuieli pentru apărare din 2023 la peste 100 de miliarde de dolari, pompând peste 60 de miliarde de dolari din fondurile bugetare în industria de apărare în prima jumătate a anului 2023, potrivit cifrelor guvernamentale dezvăluite luna aceasta de Reuters.
Această avalanșă de cheltuieli a sprijinit economia rusă în fața celor mai dăunătoare efecte ale sancțiunilor occidentale, permițând Kremlinului să anunțe o revenire la creșterea economică generală, prognozată de Banca Centrală a Rusiei la 1,5-2,5% și de Fondul Monetar Internațional la 0,7%, după o contracție de 2,1% anul trecut.
Dar cheltuielile creează, de asemenea, un dezechilibru uriaș în economia rusă, exacerbând inflația, în vreme ce întreprinderile din domeniul apărării lucrează non-stop și agravând deficitul de forță de muncă cauzat, în parte, de mobilizarea recruților pe frontul din Ucraina și de sutele de mii de ruși care au fugit în străinătate de la începutul războiului.
Un sondaj realizat de Institutul Gaidar din Moscova a constatat că 42% dintre întreprinderile intervievate s-au plâns de lipsa de muncitori în luna iulie.
Într-un semn al disperării crescânde, Putin a decretat săptămâna trecută că restricțiile privind angajarea adolescenților de doar 14 ani ar trebui să fie ridicate, pentru a face față penuriei de forță de muncă.
„Cât de multă inflație va tolera populația rusă?”
Întrebarea este acum cât de mult va rezista Rusia inflației.
„Afirmațiile din trecut potrivit cărora sancțiunile vor duce la prăbușirea economiei rusești au fost greșite atunci și rămân așa”, a declarat Mark Sobel, fost adjunct al secretarului adjunct pentru politica monetară și financiară internațională în cadrul Departamentului Trezoreriei, în prezent consilier senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank cu sediul în Washington.
„Dar impactul acțiunilor occidentale împotriva Rusiei a fost debilitant și va fi de lungă durată”, a asigurat el, potrivit Washington Post.
Administrația Biden se opune în acest moment cererilor Kievului de a reduce plafonarea prețului petrolului de la 60 la 30 de dolari pe baril, deoarece se teme că acest lucru ar putea determina Rusia să reducă producția și să provoace o creștere a prețului la gaze.
Asta ar putea antrena o criză în economia globală chiar în momentul în care Statele Unite se îndreaptă spre alegerile prezidențiale din 2024. În plus, orice astfel de manevră ar necesita, de asemenea, sprijinul europenilor și riscă să submineze sprijinul pentru efortul de război din Ucraina.
Oleg Ustenko, un consilier economic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat însă că este imperativ ca Occidentul să ia măsuri colective. „Avem nevoie de o presiune semnificativă în jos asupra plafonului de preț, altfel rușii vor avea destui bani la îndemână pentru a continua acest război”, a declarat Ustenko.
Elina Ribakova, membră a Institutului Peterson și directoare a programelor internaționale de la Școala de Economie din Kiev, a declarat și ea că, în lipsa unei presiuni suplimentare asupra veniturilor din petrolul rusesc, autoritățile ruse vor rezista probabil oricărei creșteri a inflației.
„Nu cred că inflația va fi o mare problemă decât dacă guvernul va trebui să înceapă să tipărească bani pentru a susține bugetul”, a spus Ribakova.
„Dacă există un oarecare succes în ceea ce privește blocarea capacității Rusiei de a ocoli plafonarea prețului petrolului, iar Putin vrea să majoreze cheltuielile sociale, atunci aceasta va fi o provocare. Dacă vom vedea că deficitul bugetar pentru anul viitor va fi de aproximativ 6-7% din PIB, atunci va fi o provocare”, a subliniat ea.
Alți observatori au spus în același timp că impactul inflaționist ridică deja semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a tacticilor lui Putin.
Presiunile inflaționiste în creștere riscă să transforme problemele economice ale Rusiei în probleme politice, a declarat Kluge. „Întrebarea este cât de multă inflație va tolera populația rusă?”, a spus acesta.
Ca un semn al nervozității, ministrul adjunct al comerțului și industriei, Viktor Evtuhov, s-a întâlnit luna aceasta cu șefii din sectorul comerțului cu amănuntul și le-a cerut să limiteze orice creștere a prețurilor, a relatat ziarul rusesc Izvestia.
