Satul unic care a supraviețuit de pe vremea dacilor. Drumurile și casele îți dau impresia că ai călătorit în timp

În inima României, departe de zgomotul orașelor moderne și de ritmul alert al vieții cotidiene, se află un sat care pare desprins din alte vremuri. Satul Firijba din comuna Popești, județul Vâlcea, este considerat cel mai vechi sat din România și oferă o imagine rară a vieții cum era acum mii de ani. La aproximativ 8 kilometri de centrul localității Popești, acesta este un loc unde timpul pare să se fi oprit în loc.

Drumurile neasfaltate și accesul dificil, mai ales în timpul iernii, contribuie la izolarea pitorescului cătun. Înconjurat de dealuri și o pădure densă, Firijba este o adevărată oază de liniște și frumusețe naturală, o destinație perfectă pentru cei care caută să evadeze din agitația urbană.

Un colț de istorie în comuna Popești, județul Vâlcea – Tradiții și povești locale

Localnicii, majoritatea în vârstă, păstrează vie spiritul comunității și tradițiile ancestrale. „Ne este bine aici, nu ne plângem de nimic. Am reuşit să aranjăm cu un şofer şi vine cu maşina să ne aducă pâine. Când avem nevoie de un aliment sau ceva mergem pe picioare până jos în sat, la târg. Mai luăm de acolo una alta”, povestește unul dintre bătrânii satului, reflectând simplitatea și autosuficiența vieții lor.

Interesul istoric pentru Firijba este considerabil, satul fiind menționat documentar pentru prima dată în anul 1850 de către domnitorul Cuza, când comunitatea număra 100 de persoane. La începutul secolului XX, populația crescuse la 150 de locuitori, moment în care a fost construită o școală elementară și o biserică, astăzi abandonată. Poveștile de succes ale celor care au trecut pragul școlii satului, cum ar fi jurnalistul la Paris Match sau Dicu, ajuns la NASA, sunt mândria comunității.

De unde vine numele satului de Firijba

Numele satului Firijba, așezat în inima comunei Popești din județul Vâlcea, își are originile într-o veche legendă locală. Se spune că numele provine de la cuvântul „firijbă”, un termen arhaic utilizat de locuitorii zonei pentru a descrie sunetul vântului care suflă prin văile strâmte ale dealurilor înconjurătoare. Acest sunet caracteristic era adesea asociat cu adierea brizelor care preced furtunile, aducând cu ele ploaia necesară culturilor. Astfel, numele Firijba nu doar că evocă un element distinct al peisajului natural local, dar subliniază și legătura profundă a comunității cu teritoriul și tradițiile sale

Conservarea și provocările viitorului

Astăzi, satul numără doar 32 de case și 11 familii, majoritatea locuitorilor fiind persoane în vârstă. „Suntem numai babe. Toate avem peste 90 de ani. Da, ar fi o idee să ne țină Dumnezeu încă pe atât, dar sănătoase ca acum. Toți bătrânii de aici lucrează câmpul, cară lemne și sunt sănătoși, nu au nevoie de doctor. Cel mai tânăr are 80 de ani”, spune tanti Dina, de 91 de ani.

Recent, frumusețea și unicitatea Firijbei au atras numeroși turiști străini, iar interesul investitorilor pentru transformarea locului într-o atracție turistică este în creștere. Printre vizitatorii de seamă se numără și reprezentanții Universității din Viena, de la Catedra de Agroturism, care au venit special pentru a experimenta autenticitatea acestui sat unic.

Satul Firijba, cu drumurile sale pietruite și casele care păstrează farmecul rustic al unui timp îndepărtat, este mai multdecât un simplu loc pe harta României; este un simbol al rezistenței culturale și istorice, o poartă către trecut, oferind vizitatorilor o perspectivă rară asupra vieții dacice și a continuității istorice în spațiul românesc.