Sinagoga din Constanța, ruina de la malul mării. Clădirea comunității evreiești e în pericol de prăbușire, dar urmează să fie readusă la viață cu două milioane de euro

Construită în perioada interbelică, Sinagoga Mare din Constanța a fost abandonată, iar lăcașul de cult, o adevărată bijuterie arhitecturală, e distrus și la un pas de prăbușire. Vitraliile au fost sparte, tavanul a căzut, elementele de decor s-au degradat. Dar va intra în reparații generale în cel mai scurt timp.

Mergând pe străduțele liniște, înguste și cu piatră cubică din zona turistică a Portului Tomis, treci de minunatul Cazinou din Constanța, de Farul Genovez și te „lovești” de o clădire impresionantă.

Abandonată, cu tencuiala căzută, cu geamurile sparte și o curte plină de gunoaie. Suntem pe strada C.A. Rosetti, iar clădirea nu este altceva decât Sinagoga Mare din Constanța. 

Sau, așa cum mai este cunoscută, Sinagoga Așkenază sau Templu Israelit Constanța, construită de arhitectul Adolf Linz în anul 1911. Alte surse istorice dau 1914.

Sinagoga Mare din Constanța

Depozit de armament în Al Doilea Război Mondial

Istoria clădirii, care arată ca după un bombardament, cu geamuri lipsă, tavanul căzut în totalitate sau elemente de decor degradate, a început în anul 1908, conform celor de la Heritage Constanța, o echipă de oameni ce încearcă să păstreze patrimoniului. 

Atunci, „evreii constănţeni de rit sefard (spaniol), şi-au construit propriul templu: o clădire monumentală, de influenţă gotică, splendid integrată în spaţiu, în imediată apropiere a bisericii greceşti «Schimbarea la faţă» («Metamorfosis») şi a Bisericii Armeneşti”.

Conform istoricilor, între 1941- 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, sinagoga a fost depozit militar de alimente, îmbrăcăminte şi harnaşamente, aceasta fiind în prezent singură sinagogă pentru comunitatea evreiască din Constanţa. 

Sinagoga arată ca după un bombardament

Abandonată complet de 34 de ani

După 1944 a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios, dar din 1989 aceasta a fost abandonată complet, părăsită, iar până la degradarea din prezent a fost doar un pas. 

La vizita noastră de la final de august, buruienile puseseră stăpânire pe clădirea istorică. Porțile imense de fier erau ruginite și măcinate de vreme, iar curtea interioară – o adevărată ghenă. 

Sute de PET-uri, doze din aluminiu, de suc sau bere, placaje de lemn, copaci tăiați sau prăbușiți, cărămizi, dar și o canapea aruncată.

Din 1989, aceasta a fost abandonată complet

Totul a fost distrus

Ușile ce altădată îți deschideau calea spre o bijuterie arhitecturală erau rupte, fără geamuri sau vitralii și fără elemente de feronerie. Toate distruse sau furate.

În interiorul sinagogii, dezastru! Totul a fost rupt, deteriorat și furat. Pereții, care oricum sunt scorojiți, au devenit locul preferat al grafferilor, ușile de lemn au fost rupte sau furate.

Elementele de decor nu se mai văd, coloanele imense sunt rupte, iar multe dintre ele s-au prăbușit. La fel și tavanul imens, care a căzut în totalitate.

Interiorul sinagogii

O adevărată junglă urbană

Mai rezistă doar câteva geamuri de la nivelul superior al clădirii, acolo unde ți-e teamă să urci, pentru a nu cădea cu întreaga structură a clădirii, care este abandonată de mai bine de 30 de ani. 

În schimb, vegetația și-a făcut de cap, transformând lăcașul de cult într-o adevărată junglă urbană, aflată în mijlocul zonei turistice din Constanța. 

Totuși, la intrarea principala în sinagogă încă rezistă cartea sfântă de deasupra altarului, aceasta fiind cam singurul element care să semnaleze că această clădire aparținea comunității evreiești.

Două milioane de euro, pentru modernizare

După 34 de ani de la Revoluție, clădirea comunității evreiești, care chiar e în pericol real de prăbușire, va intra într-un amplu proces de consolidare, restaurare și renovare. 

Anunțul a fost făcut în urmă cu o lună de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler.

„Unul dintre cele mai frumoase şi emblematice lăcașuri de cult iudaic din România, cu o poveste fascinantă şi un adevărat simbol al municipiului Constanţa, este salvat şi va reveni la viaţă, urmând să fie redat atât evreilor din România, cât şi întregii societăţi”, a scris Vexler, citat de News.ro.

Totul după ce Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei a alocat aproape două milioane de euro pentru startul lucrărilor.

Iar această clădire a comunității evreiești va fi restaurată și renovată de compania Conest, cea care a fost aleasă de Compania Națională de Investiții, la mijlocul lunii august. 

Așa ar trebui să arate clădirea restaurată. Foto: Facebook

Conform companiei care se va ocupa de modernizare, „proiectul are o durată de doi ani”.

Foto: Andrei Crăițoiu