UDMR și mai multe formațiuni cvasinecunoscute încearcă prin tot felul de metode să treacă pragul electoral pentru a intra în Parlamentul European, de la politică de alianțe la negocieri în spatele ușilor închise.
Dincolo de partidele care sunt cotate în sondaje cu procente care trec lejer de pragul electoral de 5% (PSD-PNL, AUR, Alianța Dreapta Unită), formațiunile politice mai mici încearcă să strângă rândurile pentru a putea avea șansa să prindă cel puțin două mandate în Parlamentul European.
Cea mai cunoscută dintre ele este UDMR, care este oarecum la limită în ceea ce privește șansele de a prinde noi mandate în legislativul de la Bruxelles și Strasbourg. Un factor important pentru situația UDMR este prezența la vot. Bazinul electoral al UDMR a oscilat între 350.000 de voturi și aproximativ 477.000 de voturi. De exemplu, la europarlamentarele din 2014, prin cele 350.689 de voturi, UDMR a avut 6,29% la urne. Prezența în acel an a fost relativ redusă. În schimb, în 2019, deși UDMR a luat nu mai puțin de 476.777 de voturi, procentul a fost de doar 5,26%. Așadar, au fost emoții, în condițiile în care pragul e de 5%.
Unitatea electoratului maghiar
Un prim pas este colaborarea cu alte două formațiuni care se adresează electoratului maghiar, Alianța Maghiară din Transilvania și Forța Civică Maghiară. „Cu două formațiuni vom colabora și am anunțat acest lucru deja, fiind încheiate acorduri separate. Nu va fi alianță electorală, ci va fi listă UDMR pe care vor fi prezenți și candidați din cele două formațiuni”, a precizat pentru Libertatea deputatul Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR.
Și în cazul alegerilor locale mobilizarea electoratului UDMR a oscilat. În pandemie (septembrie 2020), pe vot politic, adică pentru Consiliul Județean, Uniunea a avut 379.924 de voturi (5,28%), în timp ce în 2016, tot la voturile pentru consilierii județeni, a avut 411.823 voturi (4,98%).
Întrebat dacă UDMR va depune liste cu candidați pentru toate Consiliile Județene, Csoma Botond a afirmat că încă nu s-a luat o decizie: „E în analiză acest subiect, să vedem. Poate că vom avea candidați și în Vechiul Regat. Nu pot să vă spun acum. În Transilvania și în acele județe cu populație maghiară, sigur vom avea candidați, dar e în analiză să avem și în Vechiul Regat”. El a subliniat că formațiunea „încearcă” să acopere și cele peste 18.000 de secții de vot.
Acoperirea secțiilor și un sprijin discret de la PNL și PSD
Surse politice din tabăra PNL au precizat că în funcție modul în care vor arăta estimările înainte de ziua voturilor, liberalii ar putea să le ofere un sprijin simbolic în județele în care Uniunea e, practic, inexistentă, dat fiind că sunt din aceeași familie politică (Partidul Popular European). În schimb, surse din PSD au punctat pentru Libertatea că în cazul lor nu există vreo recomandare pentru vreun potențial sprijin, dar totul depinde de negocierile politice.
Iar un subiect de negociere este, de exemplu, locurile din secțiile de votare, unde partidul condus de Kelemen Hunor cu greu ar putea să trimită oameni în comune din județele îndepărtate din Oltenia, Muntenia sau sudul Moldovei. Prin urmare, s-ar putea bate palma ca UDMR să trimită ca reprezentanți în secțiile de votare oameni recomandați de PSD și PNL lucru extrem de important pentru cele două partide, care ar putea controla mai bine procesul de vot și numărătoarea finală. În schimb, Uniunea ar urma să fie ajutată cu câteva mii de voturi și să treacă pragul electoral fără emoții.
Cine mai vrea la Bruxelles
Cu liste deja depuse la Biroul Electoral Central mai sunt în prezent Partidul S.O.S. (condus de Diana Șoșoacă), alianța politică România Socialistă (formată din Partidul Socialist Român și Partidul Social Democrat al Muncitorilor) și alianța AUR (formată din Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Republican din România și Partidul Național Conservator Român). Potrivit surselor Libertatea, AUR dorea un pol și mai mare, dar pe lângă sciziunea cauzată de plecarea lui Ilan Laufer (Forța Identității Naționale), alte formațiuni de buzunar au preferat să meargă singure, nu să fie subordonate lui George Simion într-o construcție gândită să fie până la zece partide, care să reușească să capteze o bună parte din votul antisistem și al celor cu filon naționalist puternic.
Pe 13 martie, Ilan Laufer, fost ministru în Guvernul Dăncilă și președintele partidului Forța Identității Naționale, a anunțat formarea Blocului Suveranist Român, compus din Coaliția pentru Națiune, Partidul Neamul Românesc, Partidul Dreapta Republicană, Partidul Reformator, Partidul Uniunea Populară Social Creștină, Alianța Național Țărănistă, Forța Identității Naționale. Până marți, coaliția de partide a Blocului Suveranist Român nu depusese nicio listă.
