Statele din Europa Centrală și de Est sunt din ce în ce mai excluse din pozițiile de conducere ale UE, în timp ce europenii din țările occidentale își consolidează dominația în instituțiile blocului, arată o nouă cercetare, potrivit Euronews.
Crește decalajul vest-est în privința ocupării funcțiilor de vârf la nivelul UE
Nici un singur cetățean din Europa Centrală sau de Est nu a fost numit într-o poziție de conducere a UE în 2023, în timp ce 73% din noile numiri au fost din vestul Europei, arată o analiză anuală realizată de European Democracy Consulting.
Luând în considerare mărimea populației regiunilor, Europa de Vest a câștigat de peste 1,5 ori cota lor echitabilă de posturi în 2023, în timp ce Europa Centrală și de Est și-a asigurat puțin peste un sfert din alocarea estimată.
Studiul a analizat numirile în funcții de conducere executive ale instituțiilor, organismelor consultative, agențiilor și altor organisme ale UE și se bazează pe un observator de aproximativ 500 de funcționari din UE în ultimele șapte decenii.
Cercetarea evidențiază o adâncire a decalajului Est-Vest în instituțiile UE, ceea ce înseamnă că cetățenii sunt reprezentați pe nedrept în posturi de nivel înalt.
Autorii studiului solicită instituțiilor să stabilească „obiective și ținte” clare pentru a restabili echilibrul geografic în posturile de vârf ale UE.
De asemenea, avertizează blocul că pentru a evita ascensiunea „mișcărilor eurosceptice” trebuie să valorifice constatările.
Cu două luni înainte de alegeri, sondajele preconizează o creștere bruscă a voturilor pentru partidele eurosceptice, populiste, care obține sprijinul în rândul electoratului atacând instituțiile de la Bruxelles, văzute în multe colțuri ale continentului ca un simbol al tehnocrației și elitismului.
„Înrăutățirea dramatică” a reprezentării
Instituțiile UE – concentrate în cea mai mare parte la Bruxelles și Luxemburg, cu agenții și organisme, de asemenea, răspândite în statele membre – nu au cotă de naționalitate, dar funcționează pe baza „ratelor de orientare” pentru a asigura echilibrul geografic în numiri.
Dar de la valul de extindere din 2004, care a văzut zece noi țări din Europa Centrală și de Est care au aderat oficial, instituțiile nu au reușit să asigure un echilibru geografic corect în rândurile lor.
Instituțiile s-au străduit, de asemenea, să atragă solicitanți din țările nordice și scandinave, printre cele mai bogate țări din bloc, proporția suedezilor și finlandezi în posturile UE fiind în scădere.
Descoperirile European Democracy Consulting sugerează că situația s-a înrăutățit în ultimii trei ani. Din 2021, când se analizează datele în raport cu numărul de state membre din fiecare regiune, europenii din vest au fost numiți în peste 51% din posturi, o creștere cu 14 puncte procentuale față de perioada precedentă.
În numirile politice de rang înalt, Europa de Vest continuă să domine, toți cei 14 președinți anteriori ai Comisiei Europene provenind dintr-o națiune occidentală.
În urma alegerilor din iunie, vor începe negocierile pentru numirea președinților principalelor instituții ale UE – Comisia, Parlamentul și Consiliul – și pentru alocarea portofoliilor de politici fiecăruia dintre comisarii care reprezintă fiecare stat membru.
Există o presiune din ce în ce mai mare asupra blocului pentru a se asigura că cele mai strategice dintre aceste portofolii – inclusiv politica externă, apărarea și politica economică – sunt distribuite în mod echitabil pentru a se asigura că Europei de Est și Centrale i se acordă o miză definitorie în luarea deciziilor UE.
