Supraviețuitorii tragediei din Mediterană spun că frânghia aruncată de garda de coastă a Greciei a provocat naufragiul navei cu migranți

Supraviețuitorii tragediei din largul coastelor Greciei despre care se estimează că a dus la moartea a sute de migranți au făcut primele declarații în ancheta privind naufragiul de la mijlocul lunii iunie. Ei au oferit mărturii despre traficanții din Africa de Nord care i-au înghesuit într-o navă de pescuit cu condiții infernale deasupra și sub punte, fără mâncare sau apă, relatează Reuters.

Unii au mai spus că naugrafiul tragic, când a avut loc, a fost grăbit de acțiunile pazei de coastă grecești. Ei au povestit autorităților judiciare despre o încercare de a remorca nava supraîncărcată care a provocat răsturnarea navei la primele ore ale zilei de 14 iunie.

Încercare eșuată a pazei de coastă de remorcare a navei a fost relatată în șase din cele nouă declarații ale supraviețuitorilor transmise oficialilor judiciari eleni care investighează cauzele tragediei, potrivit documentelor văzute de Reuters. Ea a fost confirmată și de alți doi supraviețuitori care au vorbit sub protecția anonimatului cu sursa menționată.

Un supraviețuitor sirian a spus că el și alți imigranți de la bordul navei Adriana, care se defectase în drum spre Italia, au țipat „Opriți!” după ce o navă grecească de pază de coastă a atașat o frânghie de prova navei și a început să o tragă în timp ce lua viteză. Barca cu migranți s-a înclinat la stânga și la dreapta și apoi s-a răsturnat, a adăugat el.

Alți trei martori au spus că nu știu ce a făcut nava Adriana să se răstoarne.

Mărturiile celor șase martori contrazic declarațiile publice date de paza de coastă și guvernul grec, care au spus că nu a fost făcută nicio încercare de tractare a ambarcațiunii și că aceasta s-a răsturnat când paza de coastă se afla la aproximativ 70 de metri distanță.

Ministerul responsabil de transportul maritim, care supraveghează paza de coastă, a declarat pentru Reuters că nu poate comenta mărturiile care fac obiectul unei investigații confidențiale și aflate în desfășurare de către procurori. Procurorilor greci le este interzis prin lege să comenteze anchetele.

Cei nouă supraviețuitori și-au prezentat mărturiile în perioada 17-18 iunie. Un grup de suspecți de trafic de migranți, arestați pe 15 iunie sub acuzații care includ omucidere din culpă, contrabandă de migranți și provocarea unui naufragiu, a fost încarcerat în așteptarea unei anchete mai ample care ar putea culmina cu un proces. Ei neagă acuzațiile.

Radiografia unei tragedii

Când nava Adriana s-a răsturnat și s-a scufundat la 75 de kilometri sud-vest de Pylos, în apele internaționale din jurisdicția de căutare și salvare a Greciei, transporta între 400 și 750 de migranți, majoritatea din Siria, Egipt și Pakistan, potrivit agenției ONU pentru refugiați.

Un total de 104 supraviețuitori au fost salvați, dar salvatorii spun că este puțin probabil ca cineva să fie recuperat, mort sau viu, într-una dintre cele mai adânci părți ale Mediteranei.

Potrivit supraviețuitorilor, Adriana a pornit de pe o plajă din sau în apropierea orașului libian Tobruk în jurul datei de 10 iunie. Înainte să urce la bord, traficanții le-au luat bunurile și au aruncat sticle cu apă potabilă pentru a face loc pentru mai mulți oameni, a declarat pentru Reuters un supraviețuitor.

Fiecare călător avea doar 40 cm de spațiu, a declarat un migrant sirian autorităților judiciare.

Toți cei 11 supraviețuitori care au făcut declarații au spus că au plătit între 4.500 și 6.000 de dolari pentru călătorie, iar traficanții le-au spus că vor ajunge în Italia în trei zile. Trei supraviețuitori au spus autorităților că au plătit între 50 și 200 de euro în plus pentru locurile de pe puntea exterioară, considerate mai sigure.

Ei au fost printre miile de oameni care au încercat să ajungă în sudul Europei anul acesta pornind cu bărci din Africa de Nord. Peste 50.000 de treceri ilegale de frontieră ale Mediteranei Centrale, dintre care majoritatea încep în Tunisia și Libia, au fost detectate în primele cinci luni ale anului 2023, în creștere cu 160% față de acum un an, potrivit datelor agenției de frontieră a UE.