O activistă pentru drepturile omului a declarat pentru Washington Post că este îngrijorată de faptul că deținuții eliberați vor aduce acasă în comunitățile lor un val de violență, încurajați fiind de eliberarea lor timpurie.
Vladislav Kanius, un tânăr din Kemerovo, un oraș din sud-vestul Siberiei, și-a ucis cu brutalitate fosta iubită, pe Vera Pehteleva, torturând-o, sufocând-o și înjunghiind-o în mod repetat.
El a fost condamnat în iulie 2022 la 17 ani de închisoare, după un proces amplu dezbătut, care a reaprins o conversație în Rusia despre lipsa de protecție pentru victime în fața violenței domestice și despre indiferența forțelor de ordine în astfel de cazuri.
Dar în scurt timp, mama îndurerată a victimei, Oksana, a primit o fotografie cu Kanius – care se afla nu în închisoare, ci într-o uniformă militară, înconjurat de alți soldați ruși.
Ucigașul fiicei sale fusese grațiat de președintele Vladimir Putin, în schimbul mobilizării pe frontul din Ucraina.
„Am crezut că înnebunesc, tot făceam zoom pe această fotografie și mă uitam la fața lui cu neîncredere”, a declarat Oksana Pehteleva, citată de Washington Post, descriind șocul simțit de familia sa. „Știți cum este psihicul uman, prima etapă este negarea”, a adăugat ea.
Recrutarea din închisori
Pentru a evita o altă mobilizare la scară largă și a risca să înfurie publicul înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, armata rusă s-a bazat din ce în ce mai mult pe recrutarea din închisori pentru a-și întări rândurile, o tactică inițiată mai întâi de Evgheni Prigojin, fostul șef al mercenarilor Wagner.
Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, Ministerul rus al Apărării a recrutat până la 100.000 de persoane în acest an, scotocind prin toate închisorile țării și oferindu-le deținuților o reducere substanțială a pedepselor aplicate pentru unele dintre cele mai oribile crime din țară.
La doar câteva zile după ce grațierea lui Kanius a ajuns pe prima pagină a ziarelor, spre exemplu, a apărut vestea că un fost ofițer de poliție, condamnat pentru rolul său în asasinarea, în 2006, a jurnalistei Anna Politkovskaia, a fost, de asemenea, grațiat de Putin după ce a efectuat șase luni de serviciu militar în Ucraina.
Fostul ofițer de poliție Serghei Hajikurbanov fusese condamnat la 20 de ani de închisoare în 2014, fiind unul dintre cei cinci bărbați acuzați de organizarea uciderii jurnalistei. Cine a comandat uciderea nu a fost niciodată stabilit.
Avocatul lui Hajikurbanov a declarat presei ruse că clientul său a semnat recent un alt contract și va rămâne în armată.
Kremlinul justifică grațierea criminalilor
Kanius a fost grațiat în secret în luna aprilie. Familia Verei Pehteleva nu a fost informată, dar a bănuit că acesta a ieșit din închisoare când a primit fotografia în care acesta ținea o armă în mână.
În toamnă, Kanius a postat pe rețelele sociale noi fotografii cu el.
În urmă cu aproximativ o săptămână, tatăl Verei a primit în cele din urmă o notificare oficială de la biroul procurorului local prin care era informat că Kanius fusese într-adevăr grațiat și trimis pe front.
Kremlinul nu și-a exprimat niciun regret atunci când a fost întrebat despre decizia lui Putin de a elibera criminali pentru a întări forțele rusești în Ucraina.
„Condamnații, inclusiv cei condamnați pentru crime grave, își ispășesc crimele cu sânge pe câmpul de luptă, în brigăzile de asalt, sub gloanțe, sub obuze”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
„Un sentiment de impunitate”
Alena Popova, o activistă pentru drepturile omului care reprezintă familia lui Pehteleva și care a făcut mult timp lobby pentru introducerea unei legi privind abuzul domestic în codul penal rus, a declarat pentru Washington Post că este îngrijorată că deținuții eliberați vor aduce un val de violență acasă, încurajați de eliberarea lor timpurie.
Popova și echipa sa au spus că sunt inundați de apeluri și mesaje de la persoane care au intrat deja în contact cu abuzatorii lor sau cu ucigașii celor dragi sau care se tem să îi vadă. Cele mai multe cazuri nu ajung pe prima pagină a ziarelor, a spus ea, deoarece oamenilor le este teamă să vorbească.
Familiile afectate se tem de repercusiuni, deoarece agresorii lor luptă în ceea ce Putin a descris ca fiind un „război pentru viitorul Rusiei”. Orice critică la adresa celor care iau parte la ostilități ar putea fi considerată de autorități drept o critică la adresa războiului sau a armatei – un lucru considerat ilegal în Rusia, în timp de război.
Unii dintre cei mai proeminenți activiști pentru drepturile omului din Rusia, cum ar fi Popova și organizații precum Nasiliu.net (Nu, violenței!), au fost etichetați ca agenți străini, o desemnare care pune în pericol pe oricine intră în contact cu ei și sperie și mai mult femeile care ar putea căuta ajutor.
„Toate acestea ne împiedică să arătăm cât de masivă este cu adevărat această problemă”, a declarat Popova.
„Acești oameni se întorc de la război cu tulburări de stres posttraumatic – mâinile lor erau pătate de sânge înainte și apoi s-au dus în Ucraina și au ucis mai mulți oameni acolo – și văd că întregul sistem îi susține, așa că au un sentiment de impunitate”, a explicat ea.
„Este nedrept și ilegal“
Familiile victimelor nu au practic nicio cale de atac pentru a anula grațierile, a declarat Ilia Politkovski, fiul Annei Politkovskaia.
Într-o declarație publicată de Novaia Gazeta, ziarul în care lucra mama lor, Politkovski și sora sa, Vera, au spus că văd grațierea lui Hajikurbanov ca pe „un atac la adresa memoriei unei persoane ucise pentru convingerile și datoria sa profesională”.
„Ca să fiu sincer, bănuiam că acest lucru s-ar putea întâmpla”, a declarat el pentru The Washington Post. „Când toată această recrutare din închisoare abia a început, am avut sentimentul că Hajikurbanov ar vrea cu adevărat să meargă la război”, a spus el.
„Este nedrept și ilegal. Dar, din păcate, suntem neputincioși și nu putem schimba nimic în această privință”, a adăugat Ilia Politkovski.
„De ce ne tratează statul nostru într-un mod atât de revoltător?”
Familia lui Pehteleva a făcut și ea plângere împotriva acțiunilor biroului procurorului local. Familia solicitase să fie informată despre toate mișcările lui Kanius în timpul procesului, o măsură permisă de legislația rusă pentru siguranța victimelor infracțiunilor.
„Am fost atât de umiliți de toate acestea și nimeni nu vrea să poarte responsabilitatea”, a declarat Oksana Pehteleva. „Există o încălcare atât de flagrantă a legii noastre. De ce ne tratează statul nostru într-un mod atât de revoltător?”, a întrebat ea.
Această grațiere oferită criminalilor care aleg să plece pe front contrastează puternic cu pedepsele severe aplicate activiștilor antirăzboi pentru infracțiuni minore, observă Washington Post.
Joi, de exemplu, Alexandra Skocilenko, o artistă pacifistă din Sankt Petersburg, a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru că a înlocuit câteva etichete de preț din supermarketuri cu mesaje împotriva războiului.
Alexei Gorinov, membru al unui consiliu municipal din Moscova, care a fost prima persoană condamnată în temeiul unei legi ce sancționează răspândirea de „informații false” despre armata rusă după invazia din Ucraina, a fost recent trimis din nou în judecată, deși este deja încarcerat.
Într-o declarație, susținătorii lui Gorinov au afirmat că acesta este acuzat că justifică terorismul, deoarece a făcut declarații pozitive cu privire la o explozie care a avariat Podul Crimeei.
Kanius, care nu și-a recunoscut niciodată vinovăția în instanță, a petrecut mai puțin de jumătate de an în închisoare pentru această crimă brutală.
Cinci ofițeri de poliție au primit pedepse cu suspendare pentru neglijență, după ce vecinii au declarat că au încercat timp de trei ore să ceară ajutor, când au auzit strigătele Verei Pehteleva, dar nu au primit niciun răspuns.
În cele din urmă, când un vecin a spart ușa cu o rangă, aceasta era deja moartă.
