Filter este programul prin care Valeria Kovtun, în vârstă de 25 de ani, și colegii săi încearcă să-i educe pe copiii, tinerii și adulții din Ucraina să nu cadă victime propagandei. Într-un interviu pentru Școala 9, fondatoarea programului național de educație media din Ucraina vorbește despre proiectul lansat la scurt timp după atacul Rusiei, în 2021, și explică de ce și cum ar trebui să fie gândirea critică introdusă în orele de școală.
Când a creat Filter, Valeria Kovtun, fostă jurnalistă, s-a uitat la nevoile tinerilor: Ucraina se află pe ultimele poziții în Indexul Alfabetizării Media, doar puțin mai sus decât România.
Alfabetizare media înseamnă să știi să deosebești o știre falsă de una adevărată și să fii capabil să nu te lași manipulat. Cu cât această educație începe mai devreme la copii, cu atât ei vor deveni adulți cu o gândire critică bine dezvoltată.
„Avem nevoie de gândire critică în orice, nu doar ca să citim presa, ci și când luăm decizii de tipul investițiilor, de exemplu”, spune Valeria Kovtun, în interviul pentru Școala 9.
Ce este Filter
Lansat în 2021, chiar înainte de război, Filter oferă ucrainenilor ustensilele necesare supraviețuirii în fața dezinformării și propagandei: organizează workshopuri și traininguri cu elevi, copii și adolescenți, cu studenți, profesori, părinți și ONG-uri despre cum să facă fact-checking, ce întrebări să-și pună atunci când citesc o știre, a făcut o hartă cu presa locală de încredere și a lansat un canal de TikTok în care vorbește despre cum se pot feri oamenii de propagandă, precum și o pagină de Instagram pe care țin scurte lecții de istorie.
Filter a lansat chiar și o carte ilustrată pentru copiii de până la 10 ani, care să-i ajute să-și dezvolte gândirea critică. Cartea este în același timp și un avertisment pentru părinți despre lipsa educației media.
„Cu copiii ne asigurăm că vorbim pe limba lor. Nu aducem un trainer cu 20 de ani experiență care să le vorbească de sus. Vrem să fie tineri care vorbesc cu tineri pentru că nu se mai simte ierarhia între ei. Vorbesc între ei ca între prieteni”, povestește tânăra.
Educația media aplicată la toate materiile
Valeria Kovtun atrage atenția că, chiar și cu workshopurile pentru tineri pe care le organizează Filter, cu acele cursuri pe TikTok, nu este suficient.
„Învață multe despre noile tool-uri, dar nu vor deveni niciodată super media literate după un singur workshop. Trebuie să urmeze mai multe astfel de cursuri, trebuie să ne urmărească pagina de Instagram, unde vorbim despre manipulare și multe altele, abia atunci putem vorbi despre o schimbare în atitudine și comportament”, explică ea.
O schimbare semnificativă ar aduce-o introducerea educației media ca parte din conținutul educațional de la școală, spune fondatoarea Filter. Nu ca un curs separat, admite că programa-școală, cel puțin în Ucraina, este prea încărcată, ci în materii, pur și simplu.
Ce putem face este să schimbăm în general modul în care facem educație, introducând educația media nu într-un curs separat, ci în toate materiile. Nu poți învăța despre gândirea critică într-un curs de educație media, iar apoi, la geografie, cultură sau literatură, să spui, „ah, dar n-am nevoie de asta”.
Valeria Kovtun, fondatoarea Filter:
„Cred că trebuie integrată în toate materiile, profesorii să fie învățați să predea educație media, ca să înțeleagă inclusiv propriul lor impact asupra copiilor și să le ofere spațiul necesar să adreseze întrebări ca să-și exerseze gândirea critică”, afirmă ea.
Crede însă că și profesorii trebuie și au nevoie să fie instruiți, pregătiți să abordeze în predarea lor gândirea critică. Dascălii ar trebui să-i încurajeze pe elevi să pună întrebări, nu să-i descurajeze că ceea ce spun ei nu este important.
„Să zicem că studiezi la clasă o anumită perioadă din istorie. Poți introduce în lecție întrebări precum: ce au scris ziarele vremii despre asta? Cum s-a văzut acest eveniment din țara asta, dar din cealaltă? Ce crezi că influențează modul în care privește un stat un anumit eveniment? Toate aceste întrebări îl fac pe copil să înceapă să gândească și să înțeleagă faptul că orice bucățică de istorie poate fi distorsionată dacă se află pe mâini greșite”, spune Valeria Kovtun, pentru Școala 9.
Să chestionăm totul
De fapt, afirmă specialista, acesta este și primul pas către alfabetizarea media și către o gândire critică dezvoltată: să pui întrebări.
„Simt că în Ucraina, dar și în România, este această frică de a adresa întrebări. Îmi amintesc, când eram mică, că a pune întrebări era asociat cu ideea că nu ai fost atent, că nu ești capabil de a înțelege informațiile de la profesor”, spune Valeria Kovtun.
„La trainingurile noastre, îi încurajăm pe oameni să-și pună întrebări, să chestioneze o autoritate, precum profesorii, iar dascălii, la rândul lor, să fie relaxați cu elevii care le pun la îndoială cuvintele, pentru că e vorba, pe de-o parte, de curiozitatea copiilor și, pe de altă parte, de dezvoltarea gândirii critice”, explică fondatoarea Filter.
Întregul articol poate fi citit pe Școala 9.
Foto: Centrul pentru Jurnalism Independent / Facebook
