„Naționaliștii sunt cei mai predispuși la nostalgie”, scriu, într-un articol din publicația The Conversation, doi cercetători care au lansat recent un studiu despre formațiunile politice care se axează pe trecut.
„Am constatat că partidele din centrul, sudul și estul Europei sunt mai nostalgice decât cele din nord și din vest”, explică, pentru publicația The Conversation, autorii unui studiu apărut luna aceasta la Cambridge University Press, jurnal britanic de științe politice.
De pildă, Viktor Orbán, premierul Ungariei, a încercat să „mobilizeze nostalgia naționalistă în România”, arată Rise Project într-o analiză de acum câteva luni, cu titlul „Cum propagă AUR aceleași mesaje ca partidul de guvernământ din Ungaria”.
Cei doi profesori la universități din Irlanda și Germania au analizat în cercetarea lor manifestele partidelor din 24 de state europene, din perioada 1946-2018.
„Cetățenii nostalgici sunt mai nemulțumiți de guvern și sunt mai predispuși să voteze cu partidele radicale de dreapta”, au mai precizat aceștia în articol.
Politicile economice și de mediu, lăsate pentru viitor
Există dovezi că nostalgia ne poate influența opiniile politice, scriu cercetătorii Stefan Müller și Sven-Oliver Proksch, care fac trimitere la studii din ultimii ani desfășurate în Olanda și în Turcia.
Partidele utilizează strategic referințe nostalgice, se mai arată în text, și se concentrează pe trecut, prezent sau viitor, în funcție de contextul politic mai larg. De multe ori, politicile educaționale, economice și de mediu sunt puse în legătură cu viitorul, explică autorii, în timp ce politicile de securitate, de migrație și de apărare sunt mai des menționate cu accent pe trecut.
Altă cercetare privind politici de control al armelor și justiție socială dovedește că alegătorii pot fi influențați să voteze altfel decât ar fi făcut-o dacă nu li s-ar fi transmis mesaje nostalgice.
Partidele din Europa Centrală și de Est fac mai mult apel la trecut în manifestele lor
„Manifestele partidelor din centrul și estul Europei cuprind 44 de propoziții nostalgice la 1.000 de propoziții, în timp ce în Europa de Vest și de Nord, un manifest conține de obicei sub 22 de astfel de propoziții”, mai notează autorii.
Aceștia amintesc și că multe dintre partidele nostalgice din Europa sunt clasificate drept naționaliste de cercetătorii de la Manifesto Project, platformă cu baze de date.
Printre formațiunile orientate spre trecut se numără Totul pentru Letonia, Uniunea Populară din Estonia, Zorii Aurii din Grecia, dar și Democrații din Suedia și Adunarea Națională din Franța.
„Deși naționaliștii sunt mai predispuși la nostalgie, retorica nostalgică apare în tot spectrul politic”, remarcă cei doi cercetători. Și are legătură mai degrabă cu aspecte culturale decât economice.
Întoarcerea la trecut „nu reprezintă un angajament electoral”
Dacă în general când vorbim despre nostalgie, ne gândim la evenimente importante, trăite adesea alături de persoane apropiate, în politică ne ducem cu gândul la un trecut prosper sau la tradiții culturale pierdute, spun aceștia.
„Resursele naturale și patrimoniul artistic sunt o moștenire care trebuie păzită și pusă în valoare”, „persoanele în vârstă reprezintă istoria noastră: o moștenire de experiențe, abilități, talente care au contribuit la nașterea și creșterea națiunii noastre”, sunt doar două dintre referințele nostalgice din manifestul partidului Frații Italiei, condus de premierul Giorgia Meloni.
Autorii studiului atrag atenția că exprimările de acest fel „nu reprezintă un angajament electoral”. Și că sunt folosite de partide când nu au soluții sau propuneri concrete pentru viitorul țării.
