Cine e politicianul care conduce de aproape 20 de ani județul Alba. Lista „greilor” care mai vor un mandat de președinte de Consiliu Județean

Mai mulți politicieni veterani vor un nou mandat la președinția Consiliului Județean pe care îl conduc, fiind cazuri în care șefia e deținută de aproape 20 de ani, ceea ce îi face să fie lideri influenți în partidele lor.

În momentul de față, șefia consiliilor județene este o afacere între PSD, PNL și UDMR, pentru că și formațiunea condusă de Kelemen Hunor are câteva județe unde liderii săi par de neclintit de peste un deceniu.

Veteranul de la șefia CJ Alba

Cel mai longeviv președinte de Consiliu Județean din România este Ion Dumitrel. Prima dată a ajuns la șefia CJ Alba în 2005, după ce Teodor Atanasiu, președinte pentru doar câteva luni, a fost numit ministru al apărării.

Ion Dumitrel / Facebook

Dumitrel este unul dintre liderii de CJ din fostul PDL care a reușit să rămână în fruntea județului inclusiv în competiția contra Uniunii Social-Liberale, din 2012 (celălalt fiind Nicolae Ioțcu – CJ Arad). Indiferent de contracandidații de la PSD sau Alianța Dreapta Unită, Dumitrel este greu de urnit, într-un județ unde PNL are și acum aproximativ 90% din primari.

Lider UDMR cu funcții din 1996

În ordinea descrescătoare a longevității, în funcție din 2008 până în prezent, este și Sandor Tamas (UDMR) președinte CJ Covasna. Înainte de a ajunge la conducerea CJ Covasna, liderul UDMR a avut și trei mandate de deputat, ceea ce îl duce pe lista politicienilor cu aproape trei decenii de activitate în funcții importante.

Tamás Sándor / Facebook

Un al doilea lider UDMR care se află în funcție din 2008 este Csaba Borboly. Deși are doar 49 de ani, Csaba Borboly a ajuns prima dată în 2004, la 29 de ani, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita. Patru ani mai târziu, reprezentantul UDMR câștiga primul mandat de șef de CJ.

Csaba Borboly / Facebook

Liberalul Gheorghe Flutur, actual șef al CJ Suceava, a câștigat primul mandat în fruntea instituției din nordul Moldovei în 2008, când PDL era la guvernare. Însă în 2012, confruntarea cu USL a fost mult prea dură, iar Flutur s-a repliat în Parlamentul României, pentru un mandat de senator. Nu era la prima experiență la centru, fiind senator și în mandatele 2000-2004 și 2004-2008, iar în perioada 2004-2006 a deținut chiar portofoliul de ministru al agriculturii în Cabinetul Tăriceanu.

Foto: Hepta

În 2016 a revenit în fruntea CJ Suceava, loc de unde nu a fost înlăturat la alegerile din 2020, iar acum țintește un nou mandat.

Garda social-democraților

Din lista partidelor cu șefi longevivi și influenți în teritoriu nu lipsește PSD, chiar dacă în ultimii ani și-a împrospătat garnitura de lideri locali, prin plecarea unor politicieni la centru (cum sunt cazurile lui Paul Stănescu și Dragoș Benea).

Horia Teodorescu e la cârma județului Tulcea, ca șef de CJ, din 2012, când a câștigat primul mandat, iar acum îl vrea pe al patrulea. Anterior, Teodorescu a fost patru ani și în Camera Deputaților. Mai spre nordul țării, în Bistrița-Năsăud, președinte de CJ din 2012 este Radu Moldovan, care la rândul său se pregătește de o nouă candidatură. Până să fie șef de CJ, Moldovan a fost două mandate deputat (2004-2008 și 2008-2012).

Horia Teodorescu / Facebook

În Mehedinți, Aladin Georgescu a fost inițial vicepreședinte cu atribuții de președinte (2014-2015), apoi șef al instituției până în prezent, după ce steaua lui Adrian Duicu a apus, în condițiile unui proces de corupție, soldat cu o condamnate definitivă cu suspendare de un an și jumătate.

Pentru un al treilea mandat complet se pregătește și Adrian Gâdea, în Teleorman. Ales prima dată în funcție în 2012, după plecarea la centru a lui Liviu Dragnea, apoi în 2016, Gâdea a lăsat șefia CJ Teleorman pentru a merge ca secretar de stat în Ministerul Dezvoltării. În 2020 a candidat din nou și a câștigat cursa în fața liberalului Eugen Pîrvulescu.

Adrian Gâdea / Hepta

Încremenirea în funcție, favorizată și de lipsa reorganizării administrativ-teritoriale

Apariția unor asemenea poli de putere a fost favorizată și de evitarea de către clasa politică a realizării unei reorganizări administrativ-teritoriale, prin care să fie restrânse numărul funcțiilor, prin impunerea unui singur coordonator la nivel de regiune de dezvoltare. Un asemenea demers ar fi diluat din puterea oricărui lider din teritoriu, în condițiile care ar fi existat un oarecare echilibru politic.

Subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a rămas la stadiul de promisiune. Discuția va fi reluată anul viitor, dacă luăm în considerare declarațiile făcute de Marcel Ciolacu și Alina Gorghiu, când spun cei doi politicieni că nu vor avea presiunea alegerilor.

PDL și Băsescu au vrut, dar n-au mai putut

De altfel, singurul demers mai serios de reorganizare administrativă a avut loc în 2011, când fostul președinte Traian Băsescu a adus în discuție desființarea județelor și comasarea acestora în 8 regiuni, în perioada Guvernului Boc. Prin acest demers ar fi existat și o diminuare a numărului de instituții, în condițiile în care entitățile regionale pe teme ca finanțele, agricultura sau educația ar fi fost 8, nu 41 de filiale.

Opoziția UDMR de la acea vreme, plus instabilitatea cauzată de demisia premierului Emil Boc, apoi trântirea Cabinetului Ungureanu de Uniunea Social-Liberală, în mai 2012, au îngropat subiectul.