Populațiile de urși bruni sălbatici din Europa au scăpat din pragul dispariției, iar apărătorii drepturilor animalelor sunt încântați. Dar o serie de atacuri asupra oamenilor au dus la apeluri tot mai insistente de a se renunța la protecția de care se bucură specia. Unele țări, între ele și România, susțin că legea este prea mult în favoarea urșilor, în detrimentul vieților umane, scrie CNN.
Analiza pleacă de la un incident dramatic petrecut la Liptovský Mikuláš, în Slovacia, unde un urs a atacat oamenii pe străzi, în timpul zilei, rănind cinci persoane, dintre care două au ajuns la spital. Ursul a fost ulterior vânat și ucis.
Incidentul a survenit la doar câteva zile după ce o altă întâlnire cu ursul s-a încheiat cu moartea unei turiste de 31 de ani din Belarus, care a căzut în timp ce încerca să fugă de animal, în munții Tatra de Jos, din Slovacia.
Mai multe țări din Uniunea Europeană care sunt în favoarea reducerii protecției ursului încearcă acum să convingă blocul comunitar că e nevoie de relaxarea condițiilor de vânare a urșilor.
Luni, delegațiile din România, Slovacia și Finlanda au prezentat Consiliului de Mediu al Uniunii Europene o propunere prin care cer ca statutul de protecție a unor populații de urși bruni să fie retrogradat. Legislația actuală a UE interzice uciderea urșilor sălbatici, cu excepția unor circumstanțe foarte limitate, cum ar fi atunci când animalul a ucis sau mutilat un om. Încălcarea acestei legislații poate duce la aplicarea de amenzi usturătoare țărilor care nu se conformează.
România, Slovacia și Finlanda fac eforturi pentru ca anumite populații de urși, cei cu „stare de conservare favorabilă”, să fie retrogradate de la „strict protejat” la „protejat”, potrivit unei note de informare trimise tuturor delegațiilor Consiliului de Mediu al UE, după recentele atacuri din Slovacia.
În ambele categorii de protecție există aceeași obligație pentru țări de a menține statutul „favorabil”, potrivit lui John Linnell, cercetător senior la Institutul Norvegian de Cercetare a Naturii, specializat în conservarea carnivorelor mari.
„Ceea ce diferă este contextul în care ți se permite să ucizi”, a spus el pentru CNN. „În protejat strict, trebuie să ai motive foarte specifice pentru a ucide un animal. Dacă e doar protejat, atunci nu ai aceeași obligație de a justifica de ce”.
Ce înseamnă „favorabil” este, de asemenea, discutabil. „Nu este un concept științific”, a spus Linnell: „Nu este vorba doar despre numere, ci despre numere, habitate, tendințe ale populației și distribuție”.
Delegațiile care susțin noua propunere spun că este necesară o mai mare flexibilitate a regulilor, parțial din cauza creșterii populației de urși bruni din UE, de când blocul a adoptat Directiva Habitate în 1992. Dintr-un punct aproape de dispariție în multe zone, numărul de urși a crescut și se estimează că acum sunt între 15.000 și 16.000.
Delegațiile care susțin retrogradarea statutului ursului brun spun că asta nu va submina „obiectivul general” al legislației UE de conservare și subliniază efectele pe care le au animalele. „Populațiile întărite și în expansiune de urși bruni au dus la un impact tot mai mare asupra comunităților rurale și a creșterii animalelor”, se arată în nota de informare, adăugând că numai în România au fost raportate 240 de atacuri de urși între 2004 și 2021. Se mai precizează că interacțiunile dintre fermieri iar urșii au dus la pierderi financiare de milioane de euro.
Dar unii oameni susțin că există modalități mai umane de a preveni atacurile urșilor. Robin Rigg, președintele Societății Slovace pentru Natură sălbatică, a declarat pentru CNN că metodele preventive, cum ar fi gardurile electrice, pot ajuta la descurajarea urșilor de a se apropia de ceea ce îi atrage, cum ar fi stupii, pomii fructiferi și animalele.
El a spus că, dacă un anumit urs provoacă probleme repetate, adesea cunoscut ca „individ cu probleme”, legislația actuală permite deja să fie scos din populație, fără a fi nevoie să se schimbe nivelul de protecție al speciei.
Mai multe țări prezente la reuniunea Consiliului de Mediu al UE de luni au fost înțelegătoare față de propunere. Italia a spus că va sprijini ideea, în timp ce Ungaria a spus că este pregătită să facă acest lucru, dar a subliniat mai întâi necesitatea unei „examinări atente” a problemei.
Spania a spus că siguranța umană ar trebui să fie prioritară și a vorbit despre necesitatea măsurilor preventive, în timp ce Germania a remarcat că normele existente merg suficient de departe.
Slovacia, între timp, a făcut apel la emoțiile delegaților. „În fiecare zi avem urși care alergă prin orașele noastre. Dimineața, părinților le este frică să-și lase copiii să meargă la școală”, a spus reprezentantul slovac.
Chiar și cu sprijin, progresul propunerii prin birocrația UE nu va fi o sarcină rapidă sau ușoară. În cele din urmă, „țări precum Irlanda, Malta și Cipru, care nu vor avea niciodată un urs, vor avea efectiv drept de veto”, a spus Linnell, adăugând că nici nu există vreo garanție că publicul larg va fi de acord cu politicienii cu privire la această problemă, chiar și în ţările cu urşi.
În afara Europei, nu toate țările sunt atât de îngăduitoare: în Japonia, oficialii au oferit celor care pun capcane de urși echivalentul a 33 de dolari în schimbul fiecărui animal capturat, în urma unui număr record de atacuri, anul trecut.
