Curtea Supremă americană audiază joi argumente cu privire la imunitatea penală invocată de către Donald Trump, în calitate de fost preşedinte, un dosar în care atât rapiditatea, cât şi substanţa hotărârii sale ar putea cântări greu în campania electorală, relatează AFP, preluată de News.ro.
În urma deciziei de la 28 februarie de a se pronunţa în această problemă, cea mai înaltă instanţă americană a amânat procesul federal al fostului preşedinte republican cu privire la o tentativă ilegală de inversare a rezultatului alegerilor prezidenţiale din 2020, în care democratul Joe Biden a obţinut o victorie.
Donald Trump, vizat de patru proceduri penale, încearcă prin multiple recursuri să fie judecat cât mai târziu posibil, în orice caz după alegerile din noiembrie.
Procesul în care este judecat la New York cu privire la plăţi suspecte în campania electorală din 2016 a început la 15 aprilie şi ar putea să fie singurul cu un deznodământ înainte de alegeri.
Dosarul federal cu privire la alegerile din 2020, probabil cel mai grav, instrumentat de procurorul special Jack Smith, este suspendat până când Curtea Supremă tranşează în această problemă de imunitate penală a unui fost preşedinte. Apărarea susţine că, fără o astfel de imunitate, un preşedinte nu şi-ar putea „îndeplini corect funcţia” şi că niciodată niciun predecesor al lui Donald Trump nu a fost urmărit penal.
„Această inculpare este o premieră istorică din cauza gravităţii particulare a presupusului comportament”, îi replică procurorul special în argumentele sale scrise.
„Gravitatea, amploarea şi pagubele cauzate democraţiei de infracţiunile acuzate este unică în istoria americană”, subliniază el.
Ce spun experţii juridici
Imensa majoritate a experţilor juridici îi prezic lui Donald Trump o înfrângere usturătoare, la fel ca în prima instanţă şi apoi în apel.
„Îmi este greu să cred că chiar şi această Curte Supremă foarte, foarte conservatoare, foarte pro-Trump, să fie înclinată să se pronunţe în favoarea poziţiei potrivit căreia un fost preşedinte se bucură de o imunitate totală, indiferent ce-ar face”, declară AFP un profesor de drept constituţional de la Universitatea Hofstra, în apropiere de New York, James Sample.
„Cred că scorul va fi Jack Smith 1, Donald Trump 0”, rezumă el.
„Pentru nevoile acestui dosar penal, fostul preşedinte Trump a devenit cetăţeanul Trump, cu aceleaşi protecţii ca orice inculpat. Însă toată imunitatea care ţine de puterea executivă, care ar fi putut să-l protejeze pe când era preşedinte în funcţie, nu îl mai protejează de aceste urmăriri penale”, au scris trei judecători de apel în hotărârea lor unanimă.
Însă, pentru ca procesul, prevăzut iniţial în martie şi amânat sine die din cauza sesizării Curţii Supreme, să poată avea loc, este necesar ca acei nouă judecători să se pronunţe cu celeritate.
„Rămâne o fereastră, dar ea este strâmtă şi se închide. Ei trebuie să acţioneze rapid, caz în care există o şansă ca procesul să poată începe în toamnă, la sfârşitul lui august sau începutul lui septembrie”, declară pentru AFP un fost procuror federal, Randall Eliason, profesor de drept penal la Universitatea George Washington.
„Curtea trebuie să ţină cu adevărat cont de faptul că este vorba despre un dosar unic”, apreciază el. „Nu am mai avut niciodată înainte o situaţie în care un acuzat are potenţial posibilitatea să-şi anuleze propria inculpare, în cazul în care câştigă alegerile. Iar atunci nu va mai exista niciodată un proces”, subliniază el.
„De aceea este un dosar foarte particular, care justifică o hotărâre cu adevărat rapidă”, conchide Randall Eliason. În cazul în care este ales din nou, Donald Trump ar putea, după o învestire în ianuarie 2025, să ordone oprirea urmăririlor penale federale împotriva sa.
