Partidele plătesc știri, iar algoritmii decid ce știri sunt împinse „în față”. Împreună, ei deturnează agenda publică de la temele de interes.
În România, știm cine plătește, dar nu știm și cui când vorbim despre publicitatea politică.
Două milioane de euro pleacă lunar din vistieria partidelor (PSD, PNL, USR) pentru publicitate politică. Toți banii au legătură cu bugetul de stat, sunt colectați din taxe și impozite, nu sunt obținuți din cotizații sau donații.
Destinarul sumelor este însă secret în cazul PSD și PNL. Partidele, dar și site-urile refuză să prezinte public lista contractelor.
România are o lege privind informațiile de interes public (Legea 544/2001), dar ea este încălcată constant și cu bună știință de partide și instituții.
În cazul în care se ajunge la un proces, termenele se întind pe doi-trei ani, iar, la final, partidele tot nu respectă obligația privind transparența. În acest caz se ajunge la un alt proces privind executarea deciziei judecătorilor. Trei-patru ani pentru o informație de interes public care ar trebui obținută în 10 zile.
Lider e PSD
Topul plăților este condus de PSD, cu un milion de euro lunar pentru publicitate politică. PNL alocă 800.000 de euro lunar, iar diferența este asigurată de USR, peste 200.000 de euro în luna august.
Din informațiile obținute în mod oficial sau informal, cei mai mulți bani se duc spre site-uri, de cele mai multe ori site-urile marilor televiziuni. Banii nu ajung niciodată, în afara campaniilor electorale, direct la televiziuni, pentru că e interzis.
O altă felie constă în promovarea în mediul online: Google, Facebook, TikTok.
„Să terminăm cu ipocrizia, totul este despre bani!” este concluzia lui Dragoș Stanca, expert în media digitală, prezent la o dezbatere organizată de Expert Forum, joi, despre publicitatea politică și posibilele schimbări legislative la nivel european.
Dragoș Stanca | Foto: Facebook
Știrile verificate sunt 3,5% din ce înghite publicul
Fost ziarist, Stanca a prezentat un raport privind articolele scoase în față de marile platforme și a arătat că informația reală este sub pragul de 5%.
O analiză BRAT – SATI din perioada 8 aprilie – 7 iulie 2023 arată că venitul estimat Google per categorie articol arată că domină știrile din categoria monden cu 58,6% sau legate de sex, 31,3%.
Știrile scrise de jurnaliști, care prezintă informații verificate, reprezintă doar 3,5% din conținutul consumat de public.
Interesul financiar al Google sau al Facebook nu este de a promova articolele care servesc interesul public, ci doar pe cele pe baza cărora pot monetiza cât mai mult, a subliniat expertul media.
Nici partidele nu au interesul de a vedea anchete sau analize obiective, remarcă experții.
Banii publici au crescut de zeci de ori, transparența scade an de an. Buget de 250 de milioane de lei pentru partide
România a făcut pași mici pentru mărirea gradului de transparență privind cheltuirea banilor publici dați partidelor sub formă de subvenție. Sunt oferite informații brute privind categoria de cheltuieli (presă, mașini, imobile, salarii), dar marile partide, PSD și PNL, blochează orice informație privind destinatarul sau firmele furnizoare.
La nivel european se negociază noi reglementări privind publicitatea politică și definirea ei. În România, PSD și PNL, partidele care asigură majoritatea parlamentară, ascund numele site-urilor pe care se promovează.
Un proiect promovat de Autoritatea Electorală Permanentă, în octombrie 2022, a stat patru luni la guvern fără să fie discutat și alte cinci luni în Parlament, după ce a fost depus de PSD, fără să existe o dezbatere asupra sa.
A trecut tacit de Senat în septembrie 2023, ceea ce înseamnă că nu a existat un vot, ci doar a fost depășit termenul legal pentru adoptare.
Proiectul Regulamentului privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică (TTPA) se află în prezent în faza de trilog și este negociat în continuare între actuala Președinție spaniolă a Consiliului UE, în numele Consiliului, al Parlamentului European (PE) și al Comisiei Europene (CE), potrivit Expert Forum, care a organizat o dezbatere publică privind impactul noilor reglementări.
Dacă se ajunge la un acord european, noua legislație ar trebui implementată și de România la toate alegerile din 2024. Adoptarea regulamentului european ar impune și României să schimbe legislația sub presiunea noilor schimbări în spațiul media și online. Nu este sigur, în acest moment, că acest lucru se va întâmpla.
Spre exemplu, toate articolele plătite de un partid ar trebui marcate obligatoriu cu semnul de publicitate. Acest lucru nu se întâmplă în România, textele parte a unor contracte cu partidele nu sunt marcate în vreun fel.
„Cel mai important este să aflăm cine a finanțat, cine este sponsorul”, este opinia lui Septimius Pârvu, Expert Forum, unul dintre autorii raportului privind publicitatea politică și schimbările preconizate la nivel european.
Pavel Popescu e vicepreședinte în PNL, dar nu face parte din cercul restrâns al conducerii. Nici el nu știe unde se duc banii partidului sau care sunt site-urile cu care au contract liberalii.
Marcel Ciolacu, lider PSD, sau Nicolae Ciucă, președinte PNL, afirmă nonșalant că nici ei nu cunosc ce contracte are presa au partidele.
Nimeni nu pare să știe, iar cei care știu nu vor să ofere informații.
„E un dezastru ce s-a întâmplat cu finanțarea presei în România, ar trebui să ne asumăm ca politicieni”, a spus Pavel Popescu la dezbaterea organizată de Expert Forum. Ce înseamnă asumare nu a precizat.
Sorin Ioniță: Cât de independenți sunt analiștii independenți? „Discutăm despre un alt animal aici”
Pe lângă lipsa totală de transparență din partea PSD și PNL și plățile mascate în materiale jurnalistice, Sorin Ioniță de la Expert Forum lansează și un alt semnal de alarmă: analiștii care comentează seară de seară la televizor.
Sorin Ioniță | Foto: Facebook
„Există o diferență de peisaj între vestul Europei și estul Europei. UE reglementează pentru spațiul de acolo, unde mai există totuși o deosebire între redacția care face conținut și comercialul care încasează reclame. La noi nu mai există. Poate există la 1%, cei cinstiți. La marile televiziuni nu mai există”, spune Ioniță
„Aceasta este problema, că tu nu ai reclamă de partid cu partidul pe ea, ci ai emisiuni întregi care sunt plătite să vorbească în beneficiul unui anume partid prin unii care spun că sunt ziariști de meserie și nu sunt afiliați deloc cu partidul. Și ăsta e grosul problemei și înghite majoritatea banilor”.
El vede problema ca pe una specifică țărilor nou-intrate în UE și punctează că selecția temelor nu este făcută mereu în interesul publicului. Există teme care nu sunt dezbătute pentru că nu sunt dorite de clasa politică sau unii lideri politici sunt protejați de media plătită.
„Regulamentul e făcut de niște oameni care nu înțeleg ce se întâmplă în România. Discutăm despre un alt fel de animal aici decât ăla pentru care sunt făcute regulile la Bruxelles”, punctează Sorin Ioniță diferența de mentalitate și realitate între vestul Europei și România.
Regulamentul European și proiectul de lege privind finanțarea partidelor depus de PSD în Parlament sunt încă în dezbatere.
Până la o schimbare legislativă în plan european sau național, partidele plătesc în continuare publicitate politică la secret, iar articolele scrise la comandă nu sunt marcate în vreun fel distinct.
Marele pierzător rămâne publicul, care este manipulat pe bani publici, adică banii tăi.
