În timp ce dorința de a circula pe autostrăzi moderne este un vis comun pentru majoritatea șoferilor români, realitatea infrastructurii rutiere din țară rămâne aspră.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la finalul anului 2023 arată o rețea de drumuri publice care totalizează 86.388 km, dintre care o porțiune semnificativă, 23.000 km, sunt drumuri pietruite și de pământ.
Progresul și stagnarea în construcția de autostrăzi
În ciuda unei creșteri modeste a lungimii autostrăzilor cu 48 km în 2023, România nu a reușit să atingă încă pragul de 1000 km de autostradă. Dintre drumurile naționale, doar 997 km sunt autostrăzi, ceea ce reprezintă aproximativ 5,6% din întreaga lungime a acestora. Această situație subliniază provocările și nevoia urgentă de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere.
Tipurile de acoperământ și starea tehnică a drumurilor
Cu doar 49,4% dintre drumurile publice modernizate, predominant cu îmbrăcăminte asfaltică, și cu aproape un sfert din acestea având durata de serviciu depășită, șoferii români se confruntă cu dificultăți în trafic. Starea precară a drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere, care reprezintă 23,9% din rețeaua rutieră, și procentul mare de drumuri nepavate pun în evidență deficiențele majore în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea căilor de transport.
Drumuri internaționale versus drumuri locale
Chiar dacă o proporție de 35,0% din drumurile naționale sunt catalogate ca drumuri internaționale, doar o mică parte beneficiază de patru sau mai multe benzi de circulație. În contrast, o mare parte din rețeaua de drumuri comunale rămâne neasfaltată și dificil de parcurs, subliniind discrepanța între arterele de transport principale și infrastructura rurală.
Comparativ cu rețeaua feroviară
În comparație cu rețeaua rutieră, infrastructura feroviară pare să fie într-o stare ușor mai bună, cu o lungime totală a liniilor de cale ferată de 10.611 km la sfârșitul anului 2023. Totuși, densitatea liniilor de cale ferată evidențiază concentrarea lor în anumite regiuni, cum ar fi București-Ilfov, Vest și Nord-Vest, comparativ cu restul țării.
Realitatea infrastructurală a României în 2023 rămâne o provocare majoră. În timp ce visul autostrăzilor moderne rămâne încă departe, nevoia de investiții substanțiale și de o strategie bine pusă la punct pentru modernizarea și extinderea rețelei de drumuri publice este mai presantă ca oricând. Asigurarea unei infrastructuri solide este vitală pentru dezvoltarea economică și pentru calitatea vieții cetățenilor, iar România se află într-un moment critic în care trebuie să pună în aplicare schimbări semnificative pentru a ține pasul cu standardele europene
