Italia este țara din Europa care îmbătrânește într-un ritm considerabil mai rapid decât vecinii săi din UE, populația țării scăzând la sub 59 de milioane, a anunțat recent agenția națională de statistică Istat.
O astfel de scădere semnificativă a populației este o preocupare majoră pentru o țară precum Italia, care a fost afectată de zeci de ani de creșterea economică lentă. Astfel, de aici rezultă o productivitate și inovare mai reduse, precum și facturi mai mari de bunăstare, scrie Euronews.
„De la 1 ianuarie 2022, conform primelor date preliminare, populația (rezidentă) a scăzut la 58,983 milioane”, a declarat președintele Istat, Giancarlo Blangiardo, într-o audiere parlamentară la Roma.
Italia îmbătrânește cel mai rapid din Europa
De asemenea, Blangiardo, un renumit expert în demografie, a susținut că populația națională s-a micșorat constant în ultimii ani, cu o pierdere cumulată de peste 1,36 milioane de locuitori din 2014.
„Perspectivele demografice ale țării noastre se caracterizează printr-o creștere semnificativă a speranței de viață și printr-o scădere la fel de marcantă a natalității, ceea ce duce la o îmbătrânire mult mai rapidă a populației, în comparație cu restul Europei”, a spus el.
Ca referință, în luna septembrie, compania Istat a prezis că populația țării s-ar putea contracta cu o cincime și ar putea scădea la 54,2 milioane în 2050 și la 47,7 milioane în 2070.
Așadar, în acest context, Giorgia Meloni și noul ei guvern de dreapta au luat problema în mâini, făcând-o prioritară a programului lor. Planurile bugetare dezvăluite recent pentru 2023 au propus reducerea taxelor de vânzare la produsele de îngrijire a bebelușilor și creșterea alocațiilor pentru copii, în timp ce ministrul familiei a anunțat un nou „plan strategic de natalitate”.
„Italia este destinată să dispară”, a declarat Meloni într-un interviu la începutul acestui an, subliniind tendințele raportate de Istat.
„Avem nevoie de un plan major, chiar și din perspectivă culturală, pentru a redescoperi frumusețea parentală”.
Natalitate și mortalitate în Italia în 2024
Italia se confruntă cu o continuă scădere a natalității, ajungând în 2023 la cel mai scăzut nivel din istorie. Numărul nașterilor a scăzut cu 3,6% comparativ cu anul anterior, înregistrând doar 379,000 de nașteri, ceea ce reprezintă o diminuare semnificativă față de nivelurile anterioare. Rata totală de fertilitate a scăzut la 1,2 copii per femeie, mult sub rata de înlocuire a populației de 2,1, ceea ce arată o tendință clară către îmbătrânirea populației.
Pe de altă parte, mortalitatea în Italia a arătat o ușoară scădere în 2023, comparativ cu anii precedenți, când pandemia a crescut numărul deceselor. Cu toate acestea, mortalitatea rămâne încă ridicată, cu aproximativ 661,000 de decese înregistrate în ultimul an. Fenomenul este accentuat de un proces de îmbătrânire a populației, aproape un sfert dintre italieni având vârsta de 65 de ani sau mai mult, iar speranța de viață a crescut, ajungând la 83,1 ani.
Realitatea natalității din România
România se confruntă cu un declin semnificativ al natalității, un trend care se manifestă de mai mulți ani. În ultimele decenii, numărul nașterilor a continuat să scadă, iar rata fertilității este sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor. Acest fenomen este amplificat de migrația tinerilor, care aleg să lucreze și să trăiască în străinătate, reducând astfel numărul potențial de nașteri în țară.
România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut semnificativ, indicând un număr tot mai mare de persoane vârstnice în comparație cu tinerii sub 15 ani. Acest lucru este vizibil și în creșterea vârstei medii a populației, care a atins 41,8 ani în 2020, față de 32,6 ani în 1990. Migrația, în special a persoanelor tinere, contribuie la acest proces, lăsând în urmă o populație în cea mai mare parte în vârstă.
Scăderea natalității și îmbătrânirea populației au implicații profunde pentru economia și societatea românească. Acestea afectează sustenabilitatea sistemelor de pensii și de sănătate, cerând adaptări ale politicilor publice pentru a gestiona creșterea numărului de persoane dependente de asistență socială. De asemenea, forța de muncă este impactată, având în vedere că numărul persoanelor active din punct de vedere economic scade.
