Drenat în 1962 pentru a combate malaria și restaurat din nou din vale în zonă umedă în 2018 pentru a remedia seceta, lacul din Grecia și-a triplat dimensiunea normală după inundațiile grave de anul trecut.
Mulți fermieri și-au pierdut pământurile și animalele în inundațiile de anul trecut
Cum să faci față consecințelor dezastrului s-a transformat într-o dezbatere despre viitorul agriculturii în regiunea Tesaliei în ansamblu.
Fermierii din jurul lacului Karla – mulți dintre descendenții oamenilor care deveniseră proprietari de pământ cu doar două generații mai devreme – și-au văzut exploatațiile și turmele decimate de inundațiile de anul trecut.
„Aici era un câmp mare”, a spus Yiannis Tsiantos, fiul unui pescar și unul dintre puținii oameni din satul Kanalia de pe malul lacului care mai dețin o barcă.
„Obișnuiam să mergem cu tractoare aici pentru a strânge migdale”, a spus bărbatul de 57 de ani, conducându-și barca pe lângă țarcuri și plantații de animale pe jumătate scufundate. — Acum e totul e sub apă.
„Odinioară, acest loc era pășune pentru patru până la cinci mii de vite”, și-a amintit el.
În septembrie, furtuna Daniel, un ciclon mediteranean de o intensitate fără precedent, a provocat cantitatea de apă care ar fi căzut în mod normal după câteva luni de ploaie în doar câteva ore pe Tesalia, cea mai fertilă câmpie a Greciei, potrivit France24.
Potopul, care a ucis 17 oameni, a distrus drumuri și poduri și a înecat zeci de mii de animale de fermă. Furtuna Daniel, care a sosit în urma unui val major de incendii, a fost urmat la doar câteva săptămâni mai târziu de furtuna Elias.
Cele mai grave inundații din istoria Greciei au lăsat oamenii fără mijloacele de trai
Combinate, cele două furtuni au declanșat ceea ce prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a numit mai târziu „cele mai grave inundații” din istoria Greciei.
Satul Sotirio de pe malul lacului, mărginit cândva de câmpuri de porumb și bumbac, se află acum la marginea unei mlaștini.
Apă verde plină de insecte acoperă câmpurile. Chiar și acolo unde potopul s-a retras, au rămas doar nămol și tulpini ofilite.
Angelos Yamalis, un fermier din a treia generație, a declarat că familia sa a pierdut 50 de hectare de bumbac, 30 de hectare de grâu și 15 hectare de fistic.
„A fost un dezastru total… Chiar și după ce apa se retrage, nu știm dacă câmpurile vor fi productive”, a declarat tânărul de 25 de ani pentru AFP.
„Ne-am bazat întregul viitor pe această zonă, pe aceste culturi”, a spus Yamalis, adăugând că copacii noi ar avea nevoie de cel puțin șapte ani pentru a da roade.
Autoritățile elene nu au furnizat un interval de timp pentru redresare și există opinii contradictorii cu privire la cum ar trebui să se meargă mai departe.
Grecia este principalul producător de bumbac al Uniunii Europene, cu 80 la sută din producție
Autoritățile din Tesalia sunt în favoarea săpării unui canal mare care să permită scurgerea apei în Marea Egee.
Dar o companie olandeză de gestionare a apei care consiliază guvernul grec pledează pentru o abordare diferită, care vizează nu doar stoparea inundațiilor, ci și prevenirea viitoarelor secete.
Firma, HVA International, sugerează construirea a zeci de baraje mici care ar reține apa de ploaie în munți.
Thessalia trebuie, de asemenea, să-și regândească dependența de bumbac, a declarat pentru AFP Miltiadis Gkouzouris, CEO al companiei din Amsterdam.
Regiunea trebuie să renunțe la producția de bumbac cât mai este timp pentru a conserva ceea ce rămâne din rezervele sale de apă subterană, a spus el.
Grecia este principalul producător de bumbac al Uniunii Europene, cu 80 la sută din producție. Spania reprezintă restul de 20 la sută.
Și, deși bumbacul reprezintă mai puțin de 0,2 la sută din valoarea producției agricole europene, are „o importanță regională puternică”, spune UE.
Gkouzouris a replicat că cultivarea bumbacului „în sine nu este profitabilă și toată lumea știe asta”. „Calculăm că, dacă vom continua în ritmul pe care îl avem astăzi, în 15 ani vom avea o situație ireversibilă”, a spus el.
Guvernatorul Tesaliei, Dimitris Kouretas, este împotriva renunțării la bumbac, încă o industrie profitabilă pentru localnici.
„Va fi război”, a avertizat el pe Facebook luna trecută.
