De ce ne revin în minte melodiile agasante, chiar și atunci când vrem să scăpăm de ele. Metode eficiente de a ieși din această corvoadă mintală

De ce ne revin în minte melodiile agasante, chiar și atunci când vrem să scăpăm de ele. Metode eficiente de a ieși din această corvoadă mintală

Cu toții am fost în situația în care am auzit o melodie, ni s-a părut enervantă, dar ni se tot repetă în cap, de parcă propria noastră minte ne joacă feste. Această experiență poate fi una dintre cele mai frustante și intrigante aspecte ale relației noastre cu muzica. Deși melodiile sâcâitoare pot varia în stiluri și genuri muzicale, ele au un impact similar asupra noastră – persistă în minte și ne bântuie chiar și atunci când am prefera să le uităm. Ceea ce face ca aceste melodii să se „înfigă” adânc în conștiința noastră și să ne pătrundă în memorie cu o ușurință uluitoare? Oare există o explicație științifică pentru acest fenomen aparent inexplicabil?

Cercetătorii și psihologii au încercat să descifreze mecanismele din spatele acestui fenomen muzical. De-a lungul timpului, s-au dezvoltat teorii și ipoteze care încearcă să explice de ce anumite melodii se „înfig” în mintea noastră și refuză să plece.  De la repetiția și memorabilitatea acestor melodii, până la conexiuni emoționale și influența mass-mediei, vom desluși misterele melodiilor sâcâitoare și vom încerca să înțelegem de ce acestea au un asemenea impact puternic asupra noastră.

Ce era, de fapt, ocaua lui Cuza și cum a apărut expresia „Ai fost prins cu ocaua mică”

1. Repetiția și memorarea: Melodiile sâcâitoare tind să aibă un element de repetiție, fie în versuri, fie în ritmurile și aranjamentele muzicale. Această repetiție facilitează învățarea și memorarea, iar creierul nostru are tendința să stocheze și să recupereze informațiile muzicale bine structurate și repetitive mai ușor decât alte tipuri de stimuli.

2. Simple și ușor de memorat: Melodiile sâcâitoare de obicei au structuri muzicale simple și ușor de memorat. Acestea utilizează adesea secvențe muzicale și acorduri familiare, făcându-le mai accesibile și mai ușor de perceput de către public. Astfel, avem tendința de a le reține mai bine și de a le regăsi în mintea noastră cu ușurință.

3. Conexiuni emoționale: Unele melodiir sâcâitoare declanșează emoții puternice sau au fost asociate cu evenimente sau experiențe semnificative din trecutul nostru. Când o melodie ne amintește de momente fericite sau triste, creierul nostru își amintește și de aceste emoții și asociază melodia cu trăiri și stări specifice. Ca urmare, melodia se poate juca în mintea noastră involuntar, aducându-ne aminte de experiențele asociate.

Umor negru într-un supermarket din Germania: Sarmale din „carne umană”, găsite de un client terifiat

4. Reclame și media: Melodiile sâcâitoare se regăsesc adesea în reclame sau în producțiile media pe care le consumăm. Acestea sunt atent compuse și selectate pentru a atrage și păstra atenția publicului. Prin difuzarea frecventă și repetată în mediul publicitar și în mass-media, aceste melodii devin parte din conștientizarea noastră colectivă și se întipăresc în minte.

Totuși, psihologii consideră că există individualitate în ceea ce privește melodiile sâcâitoare. Ceea ce poate stârni amintiri și persistență în mintea unei persoane nu va avea același efect asupra altei persoane. Această subiectivitate depinde de preferințele muzicale individuale și de experienele personale trecute.

Cercetătorii de la Harvard au publicat un studiu amplu pe acest subiect. Ei consideră că pentru a rămâne blocate în minte, melodiile sâcâitoare se bazează pe rețelele cerebrale care sunt implicate în percepție, emoție, memorie și gândire spontană. Ele sunt de obicei declanșate de auzirea efectivă a unui cântec, deși se pot strecura și atunci ne simțim bine sau când ne aflăm într-o stare de vis (neatenție) sau nostalgică. Ele pot apărea și atunci când ești stresat că ai prea multe de făcut. Este ca și cum creierul stresat se „agață” de o idee repetitivă și rămâne cu ea.  

Un fost șef al serviciilor a venit cu torța la protestul fermierilor. Omul lui Iliescu, filmat în mijlocul românilor disperați

De asemenea, anumite trăsături de personalitate pot fi predispuse să fie bântuite de o melodie sâcâitoare. Dacă sunteți obsesiv-compulsiv, nevrotic (anxios, conștient de sine și vulnerabil) sau dacă sunteți o persoană care este de obicei deschisă la noi experiențe, este mai probabil să cădeți pradă unei melodii sâcâitoare.

Cum să scapi de melodiile care se tot repetă în minte

Dacă v-ați săturat de melodiile sâcâitoare și vreți să le opriți, ați fi bine să nu încercați să blocați melodia, ci mai degrabă să o acceptați pasiv, ne sfătuiesc cercetătorii de la Harvard. Un efort hotărât de a bloca melodia poate avea ca rezultat exact opusul a ceea ce doriți. Numit „proces ironic” și studiat pe larg de psihologul Daniel Wegner, a rezista împotriva melodiei  poate determina creierul să continue să o cânte iar și iar.

Unii oameni încearcă să-și distragă atenția de la cântec și funcționează. Într-un studiu, cele mai utile melodii care te pot scăpa de această corvoadă mintală au fost „God Save The Queen” de Thomas Arne și „Karma Chameleon” de Culture Club. Alții caută melodia în cauză, deoarece se crede în mod obișnuit că melodiile sâcâitoare apar atunci când îți amintești doar o parte dintr-un cântec; auzirea întregului cântec îl poate stinge.

Alte tehnici care și-au dovedit utilitatea includ cele din terapia cognitiv-comportamentală, cum ar fi înlocuirea gândurilor disfuncționale precum „Mi se tot repetă în minte, deci sunt nebun” cu „Este normal să se tot repete în minte”.  

Mic tezaur antic, descoperit într-o pădure din Bihor. Unde a ajuns comoara

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *