Politicianul odinioară căzut în dizgrație i-a convins din nou pe slovaci să-i ofere cele mai multe voturi și încearcă acum să formeze o coaliție care ar putea submina sprijinul Uniunii Europene pentru Kiev, în războiul cu Moscova, scriu Financial Times, Politico și publicația locală Aktuality.sk.
Fostul premier populist Robert Fico, care a făcut campanie electorală promițând că va stopa ajutorul militar acordat Ucrainei, a câștigat alegerile legislative anticipate de sâmbătă din Slovacia și va primi șansa de a forma un guvern de coaliție, după cinci ani petrecuți departe de putere.
Fico și partidul său de centru-stânga Smer au obținut aproape 23% din voturi, cu cinci puncte procentuale în fața contracandidatului liberal Michal Šimečka și a partidului său Slovacia Progresistă, care s-au prezentat ca o alternativă pro-occidentală și reformistă, arată datele obținute de publicația locală Aktuality.sk.
Rezultatul bun îl readuce pe abilul Fico înapoi în centrul scenei politice, la aproximativ cinci ani după ce fusese forțat să plece din fruntea guvernului de furia populară, pe fondul indignării provocate de asasinarea tânărului reporter de investigații Jan Kuciak (și a logodnicei acestuia), care investiga corupția din partidul aflat la putere.
Există argumente pentru aceeastă reușită. Victoria fostului premier vine într-un moment complicat pentru Slovacia, care se confruntă cu probleme economice serioase, inclusiv cele generate de războiul din vecinătate. Fico a promis o redresare economică și mai multe cheltuieli sociale, iar după scrutin și-a reiterat declarațiile din campanie. „Oamenii din Slovacia au probleme mai mari decât Ucraina”, a spus el după scrutin.
Alegerile au venit și într-o perioadă de instabilitate politică, cu un guvern care s-a prăbușit la jumătatea mandatului pe fondul unor nesfârșite scandaluri. Încrederea alegătorilor în executiv s-a prăbușit la 18%, potrivit unui sondaj realizat de think-tank-ul Globsec, iar Fico, spun analiștii, a reușit să beneficieze de acest context, speculând temerile oamenilor și manipulând un val de dezinformare care a copleșit țara.
În Europa, reacțiile au fost diferite. În vreme ce populistul premier maghiar Viktor Orban, un posibil aliat al lui Fico, a salutat victoria și a anunțat că „așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu un patriot”, liderii pro-occidentali au fost precauți și îngrijorați.
Ministrul de interne al Republicii Cehe, Vít Rakušan, un liberal, a declarat că rezultatele din Slovacia „sunt un avertisment și o lecție pentru noi”.
„Dacă vrem să protejăm democrația liberală în Republica Cehă, trebuie să explicăm beneficiile acesteia chiar și oamenilor care în acest moment nu profită de ele”, a spus Rakušan, într-un mesaj postat pe rețelele sociale. „Oamenii din zonele îndepărtate, oamenii săraci, cei dezamăgiți. Trebuie să creăm o societate rezistentă la frică”, a întărit el, potrivit Politico.
Jurnalistă slovacă: Fico a câștigat prin „răspândirea fricii”
Mulți observatori au subliniat că Robert Fico este parte a unui val ce i-a impulsionat pe populiștii din întreaga Europă – din Germania și Austria până în Finlanda – care au profitat de scepticismul tot mai mare față de război și de temerile legate de creșterea costurilor de trai.
El a fost însă în același timp un supraviețuitor, care a știut să se adapteze la tendințele din societate. În primul rând, după căderea de la putere, el a supraviețuit tuturor anchetelor de corupție declanșate după asasinarea jurnalistului Jan Kuciak, reușind chiar să-și convingă alegătorii că a fost ținta unor investigații politizate.
Apoi, a împins la maxim discursul populist, devenind un soi de voce a opoziției față de orice, nu în ultimul rând față de măștile medicale și vaccinul COVID în timpul pandemiei. A continuat pe același ton, atacând politicile ecologice, migrația, valorile liberale în general, Occidentul și susținerea acestuia pentru Kiev, în războiul cu Moscova.
Fico a câștigat prin „răspândirea fricii”, a scris Beata Balogová, editora ziarului SME, într-un articol publicat duminică. „El a convins destui oameni că liberalismul și drepturile omului pot fi o amenințare mai mare pentru cetățeni decât corupția generalizată și sentimentele pentru regimul Putin”, a explicat ea, potrivit Financial Times.
În vreme ce Fico a preluat discursul lui Vladimir Putin, susținând că războiul a fost declanșat de „naziștii ucraineni”, vicepreședintele partidului său a subliniat că „războiul și fascismul au venit întotdeauna dinspre Vest, iar libertatea și pacea – dinspre Est”.
Un teren fertil pentru discursul lui Fico
Discursul său a avut un efect puternic, în condițiile în care Slovacia este în mod tradițional una dintre cele mai pro-ruse țări din Europa, iar polarizarea Rusia-Occident dăinuie încă de 30 de ani. De asemenea, campania electorală a venit pe fondul unui uriaș val de dezinformare propagat din țară și din străinătate, în special din Rusia și în folosul Rusiei, care a fost bine speculat de politicieni, în primul rând de Fico.
Iar propaganda pro-Kremlin pare să fi prins rădăcini. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Globsec, 51% dintre slovaci consideră acum că Ucraina și Occidentul sunt responsabili de invazia rusă.
Problemele economice și neîncrederea slovacilor în guvern au cântărit mult.
„Oamenii simt cu adevărat că se află în mijlocul haosului. Ei nu știu care vor fi prețurile la energie, avem o inflație uriașă și avem un război alături”, a explicat înainte de scrutin pentru France 24 analistul Peter Jancarik, cofondator al proiectului Konspiratori.sk, o bază de date publică a site-urilor de dezinformare cehe și slovace
„Consumatorii slovaci au suferit în mod direct consecințele războiului din Ucraina. Rusia ne furniza 80% din energie, iar deciziile luate la Bruxelles au afectat puternic nevoile energetice ale Slovaciei”, a observat și Alain Soubigou, lector de istorie contemporană a Europei Centrale la Sorbona.
Slovacia se confruntă, de asemenea, cu un aflux de migrație din sud, un fenomen care a alimentat discursul de ură al extremei drepte. Țara a detectat aproximativ 24.500 de migranți care au intrat ilegal în primele opt luni ale anului – cei mai mulți dintre ei venind din Serbia, prin Ungaria.
Punctele slabe ale liberalilor
Principalii rivali ai lui Fico și ai Smer, tânărul vicepreședinte al Parlamentului European Michal Šimečka și partidul său Slovacia Progresistă, au fost uneori ținte facile.
Slovacia progresistă a promis o viziune a unei „societăți deschise, tolerante și cosmopolite”, urmând o linie liberală în cadrul UE în probleme precum politicile ecologice și drepturile LGBTQ+. Smer a respins însă această viziune drept „fascism liberal”, militând în schimb pentru stabilitate, ordine și securitate socială, scrie BBC.
Un punct slab al lui Šimečka a fost faptul că partidul său este considerat un club liberal din Bratislava, cu o influență redusă în afara capitalei.
Slovacia suferă de inegalități regionale profunde, iar Bratislava, care se află în plină expansiune, este la o lume distanță de orașele sumbre și de satele prăfuite din centrul și estul țării, scrie publicația online „bne IntelliNews”.
De asemeneam programul său economic liberal nu a fost foarte atrăgător pentru alegătorii mai săraci, iar includerea unor promisiuni precum parteneriatele între persoane de același sex nu au fost bine văzute de alegătorii mai conservatori și nici de potențialii parteneri mai mici de coaliție din zona dreptei.
Šimečka a părut aproape de victorie sâmbătă noapte, când exit-poll-urile au sugerat că partidul său ar fi câștigător. Dar rezultatele oficiale au arătat încă o dată că neîncrederea alegătorilor distorsionează analizele institutelor de sondare a opiniei.
Duminică, după aflarea deznodământului, tânărul liberal a avertizat că „rezultatul este o veste proastă pentru țară” și că va fi o veste și mai proastă dacă Fico nu va fi împiedicat să ajungă la putere.
Un Fico mai pragmatic decât cel din campanie?
Analiștii au declarat că noua coaliție de guvernare ar putea fi formată din Smer, Hlas – gruparea de centru-stânga desprinsă din Smer în 2020 și condusă de fostul premier Peter Pellegrini (care a adunat 15% la alegeri), și Partidul Național Slovac, naționalist și pro-rus.
Ar fi o majoritate subțire, dar funcțională, cu 79 de locuri în parlamentul de 150 de locuri de la Bratislava. Šimečka speră de asemenea că Hlas va prefera în cele din urmă o alianță cu Slovacia Progresisră, astfel că jocul alianțelor nu este încă finalizat.
Pellegrini s-a arătat gata să discute cu Fico pentru formarea coaliției, dar a sugerat în același timp că Smer va trebui să facă compromisuri, după discursul atât de radical din campanie. De coaliție vor depinde probabil și politicile viitorului guvern.
Dacă această coaliție se va materializa, „atunci vom avea parte de un asalt major asupra statului de drept”, a declarat pentru The Guardian Michal Ovádek, specialist în politică europeană la University College London. Smer a promis „răzbunare”, a observat acesta.
Fico ar putea promova de asemenea, cel mai probabil, politici anti-imigrație, pentru a-i mulțumi pe slovacii care îi percep pe străini ca pe o concurență pe piața muncii, a explicat pentru Al Jazeera Wojciech Przybylski, analist politic și director al think-tank-ului Visegrad Insight.
Fico a confirmat de altfel duminică că va reintroduce imediat controalele la frontiera cu Ungaria.
Cea mai mare îngrijorare în Vest este reprezentată însă de poziția pe care Fico ar putea să o adopte în privința Ucrainei. În vreme ce sprijinul militar direct al Slovaciei nu este atât de important – iar Bratislava a oferit deja aproape tot ce putea oferi – o nouă fisură apărută în alianța occidentală generează suficiente temeri.
Asta cu atât mai mult cu cât alte fisuri au apărut deja – de la Viktor Orban la conflictul diplomatic recent Polonia-Ucraina și la blocarea noului ajutor financiar al SUA pentru Kiev.
Analiștii au avertizat totuși că orice încercare a lui Fico de a schimba direcția în politica externă ar putea fi puternic limitată de necesitatea de a se adapta partenerilor de coaliție – spre deosebire de Orbán în Ungaria, al cărui partid se bucură de o majoritate parlamentară.
Partidul Hlas, posibilul aluat al Smer, a declarat în trecut că livrările de muniție către Ucraina sunt bune pentru industria slovacă și a susținut poziția UE cu privire la invazie.
De asemenea, Fico va fi constrâns și de relația cu Bruxelles-ul, de care țara, care se confruntă cu probleme economice, depinde pentru fonduri substanțiale. Economia Slovaciei are azi mari probleme. PIB-ul său pe cap de locuitor o plasează aproape de coada clasamentului zonei euro, alături de țări precum Letonia și Croația.
„Fico va încerca să își arate mușchii, dar nu va fi la fel de liber să decidă lucrurile ca Orbán”, a explicat pentru Financial Times, înainte de alegeri, Tomáš Strážay, director al Asociației slovace de politică externă, un think-tank.
De asemenea, Fico este susținut de oameni de afaceri puternici care nu împărtășesc agenda sa privind Ucraina, potrivit lui Milan Nič, senior fellow la Consiliul German pentru Relații Externe. „Marile afaceri din jurul lui Fico vor să participe la reconstrucția Ucrainei”, a spus el.
În cele din urmă, a spus însă Nic, într-o analiză postată după scrutin pe rețelele sociale, sarcina cheie pentru Occident ar fi „să nu piardă Slovacia”.
Ar fi vital să „se angajeze constructiv cu Fico și să gestioneze fisurile în sprijinul Ucrainei, deoarece Ungaria nu mai este singură”, a subliniat el.
