Profesoara de istorie Gabriela Nedelcu de la Liceul Româno-Finlandez a explicat, pentru Libertatea, cum ar fi trebuit abordate subiectele la istorie de la Bac 2023, sesiunea de toamnă. Aceștia au avut la subiectul al treilea de scris un eseu despre constituirea și evoluția statului român.
Cum se rezolva primul subiect
La primul subiect candidații au primit două texte la prima vedere, un fragment din volumul lui Gheorghe Onișoru „Stalin și poporul rus. Democrație și dictatură în România contemporană” și un fragment din „Moldova pe coordonatele economiei planificate”, de Alexandru D. Aioanei.
Gabriela Nedelcu, profesoară de istorie
Pe baza acestora, la Subiectul I, au avut de rezolvat mai multe puncte. Profesoara Gabriela Nedelcu a spus care erau răspunsurile la acestea pentru un punctaj maximum:
1. „Sovromurile”/ „sovrom, din textul A, din citatul „a sovromurilor, societăți mixte româno-sovietice”.
2. Citatul „În aprilie 1948 s-a votat o nouă Constituție”, iar informațiile sunt „care instituia de drept Republica Populară Română” și „care transforma Parlamentul în Marea Adunare Națională”.
3. Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu Dej
4. Sursa B
5. Cauza este „pentru că a revenit la putere cu sprijin direct de la Moscova, Guvernul Groza trebuia să-și arate recunoștința față de sovietici”. Efectul este „ca urmare, și-a dat acceptul în privința exploatării economiei și resurselor naționale o dată cu semnarea la Moscova a acordului de colaborare între România și Uniunea Sovietică”.
6. Pactul de la Varșovia din 1955 și Conferința de la Helsinki care a avut loc în 1975 sunt două posibile exemple.
7. „Practicile politice erau totalitare, dar la începutul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, au trecut printr-o ușoară liberalizare și aici ar fi putut fi menționate faptul că s-a eliminat cenzura și faptul că a fost o deschidere spre Occident pentru o perioadă scurtă. Acesta este unul dintre răspunsurile posibile”, explică profesoara Gabriela Nedelcu.
Ce răspunsuri trebuiau să dea candidații la al doilea subiect
În ceea ce privește Subiectul al II-lea, candidații au primit un fragment din volumul „Istoria României” de Mihai Barbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Serban Papacostea, Pompiliu Teodor, cu o serie de cerințe care se rezolvau astfel:
1. Sursa suzerană este Imperiul Otoman.
2. Secolul al XVII-lea.
3. Șerban Cantacuzino și acțiunea pe care urma să o desfășoare este „ideea unei răscoale generale antiotomane în Peninsula Balcanică prin atragerea bulgarilor și a sârbilor și viza să preia Constantinopolul”.
4. Țara Românească încerca în acea perioadă să-și schimbe statutul și „încercarea de recâștigare a independenței față de Imperiul Otoman prin apropierea de Imperiul Habsburgic. Cele două informații de menționat sunt, așadar, faptul că făcea tratative cu Imperiul Habsburgic și că dorea să-și câștige independența”, este răspunsul dat de profesoara de istorie.
5. Aici găsesc răspunsul la începutul celui de-al doilea paragraf de text, care menționează că „Șerban Cantacuzino a folosit mijloace absolutiste pentru a-și consolida puterea”. „Putem susține acest punct de vedere prin necesitatea consolidării puterii centrale și a doua informație ar fi domnia ereditară în familia Cantacuzino în Țara Românească și Moldova. Așadar folosea mijloace absolutiste și voia să stabilească o domnie continuă în Țara Românească și Moldova.”
6. Ștefan cel Mare:-Scrisoare către principii creștini (1475) sau-Tratatul de la Hârlău (1499).
Ce informații trebuia să conțină eseul de la ultimul subiect
La Subiectul al III-lea, candidații au trebuit să scrie un eseu de două pagini despre constituirea și evoluția statului român modern, având în vedere:
precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în a doua jumătate asecolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea;
prezentarea unui eveniment istoric desfășurat de români în perioada 1857 – 1866;
menționarea a două fapte istorice la care participă România în relațiile internaționale din adoua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916-1920şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierearelaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant șiutilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiuniicronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
„La prima cerință, candidații puteau preciza din secolul al XVIII-lea Focșani (1772), Kuciuk Kainargi (1774), iar din secolul XIX puteau vorbi despre Cererile Norodului Românesc – documentul revoluției lui Tudor Vladimirescu”, explică profesoara. Apoi, la prezentarea unui eveniment istoric din perioada 1857 și 1866, „aceștia puteau preciza dubla alegere a lui AIexandru Ioan Cuza din 1859”.
Așa cum li se cere în cerințe, cele două fapte istorice ce trebuiau menționate erau Războiul de Independenta (1877-1878), care a avut caracter antiotoman și Aderarea la Puterile Centrale (1883), care a dus la apropierea de Austro-Ungaria, mai specifică Gabriela Nedelcu.
În final, „din perioada 1916-1920, un țel neschimbat a fost Realizarea României Mari, lupta pentru Transilvania. „Aceștia puteau susține argumentația prin participarea în Primul Război Mondial alături de Antanta, Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, participarea la Tratatele de Pace de la Paris 1919-1920”, specifică profesoara.
