Elveţia anunță că va găzdui o conferinţă de pace pentru Ucraina la mijlocul lunii iunie. Zaharova denunță summitul drept un „proiect” al SUA

Elveţia anunță că va găzdui o conferinţă de pace pentru Ucraina la mijlocul lunii iunie. Zaharova denunță summitul drept un „proiect” al SUA

Guvernul de la Berna a confirmat miercuri, 10 aprilie, că va găzdui la jumătatea lunii iunie o conferinţă la nivel înalt care va dura două zile şi va avea drept scop obţinerea păcii în Ucraina, deşi Moscova a anunțat în mod clar până în prezent că nu va participa, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră, informează Agerpres preluând Reuters.

Elveţia anunţase din ianuarie că are în vedere organizarea unei astfel de conferinţe, care a fost cerută de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei vizite efectuate în această ţară, ce poartă de atunci discuţii exploratorii cu statele din UE, cu cele din G7 şi cu puteri emergente precum China şi India pentru a obţine sprijin faţă de această iniţiativă.

“Există în prezent suficient sprijin internaţional pentru o conferinţă la nivel înalt de lansare a procesului de pace”, a precizat, miercuri, într-un comunicat, Consiliul Federal (guvernul elveţian).

Reuniunea se va desfăşura pe 15 şi 16 iunie la hotelul de lux Bürgenstock, ce oferă o panoramă idilică pe coasta unui deal, la mai mult de 450 de metri deasupra Lacului celor Patru Cantoane, în apropierea oraşului Lucerna.

Obiectivul conferinţei va fi crearea unui cadru favorabil pentru o pace cuprinzătoare şi durabilă în Ucraina, precum şi a “unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace”, conform anunţului guvernului elveţian, care nu a precizat deocamdată lista participanţilor.

Biden, așteptat să participe la conferință

Potrivit presei, sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi din zeci de ţări – unele publicații afirmând că ar putea fi chiar aproximativ o sută – la reuniunea pe care Elveţia o prezintă drept “Conferinţa la nivel înalt asupra păcii în Ucraina”, fără a fi o conferinţă de pace propriu-zisă.

Această conferinţă va fi o platformă de dialog pentru identificarea posibilelor căi de a ajunge la o pace globală, justă şi durabilă, conform principiilor fundamentale ale ONU şi ale dreptului internaţional, mai notează guvernul federal de la Berna.

Deşi Rusia afirmă că este favorabilă negocierilor menite să pună capăt războiului pe care l-a pornit contra Ucrainei, oficialii de la Moscova au declarat până în prezent că nu vor participa la reuniunea din Elveţia, acuzând această ţară că a renunţat la statutul său tradiţional de neutralitate prin aplicarea sancţiunile impuse Rusiei de către UE.

De altfel, ministrul elveţian de externe Ignazio Cassis a confirmat miercuri, la o conferinţă de presă, că Rusia nu are în vedere să ia parte la conferinţa din 15-16 iunie.

Totuşi, el a admis că “un proces de pace nu se va putea face fără Rusia, chiar dacă ea nu va fi aici la prima noastră reuniune”.

Potrivit presei elveţiene, la conferinţa din 15-16 iunie ar urma să participe şi preşedintele american Joe Biden. Însă oficialii ruşi consideră că, fără participarea Moscovei, o astfel de reuniune nu are sens.

Pe de altă parte, pentru reluarea negocierilor de pace, Rusia estimează că Ucraina trebuie să recunoască “noile realităţi de pe teren”, în timp ce Ucraina cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul său, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea integrităţii sale teritoriale.

Cum s-au încheiat ultimele negocieri

Ultimele negocieri între Moscova şi Kiev de când Rusia a declanşat invazia asupra Ucrainei pe 24 februarie 2022 au avut loc în martie acelaşi an, la Istanbul, şi s-au încheiat fără rezultat, Moscova acuzând ulterior Occidentul, în special SUA, că l-ar fi determinat pe Zelenski să se retragă de la acele tratative.

La negocierile de pace desfăşurate atunci, Rusia a oferit Ucrainei încetarea invaziei în schimbul renunţării de către Kiev la orice ambiţii de aderare la NATO, a dezvăluit în noiembrie anul trecut David Arahamia, membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri.

Ruşii “erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial”, a precizat Arahamia. Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, preşedintele Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.

Zaharova: Alegerile din SUA “sunt totul”

Tot miercuri, Ministerul de Externe al Rusiei a criticat planurile de organizare a acestui pentru pace în Elveția, calificându-le drept o inițiativă inutilă a Partidului Democrat american înaintea alegerilor prezidențiale din acest an din Statele Unite, relatează AFP, potrivit The Moscow Times.

“Democrații americani, care au nevoie de fotografii și înregistrări video ale evenimentelor ce ar trebui să arate că proiectul lor «Ucraina» este încă pe linia de plutire, se află în spatele acestui lucru”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, citată de agenția oficială de presă TASS.

Ea a acuzat Washingtonul că este motivat în primul rând de procesul său electoral.

“Alegerile sunt totul. Ucraina nu înseamnă nimic”, a mai afirmat Zaharova.

Luna trecută, Moscova l-a convocat pe ambasadorul elvețian în legătură cu eforturile actuale ale Occidentului de a confisca activele rusești.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Ucraina și Rusia

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *